Zeci de români îşi pierd anual auzul

Experţii în medicina muncii spun că expunerea la zgomot favorizează şi alte afecţiuni ca hipertensiunea arterială şi tulburările mintale Numărul cazurilor de boli profesionale

Experţii în medicina muncii spun că expunerea la zgomot favorizează şi alte afecţiuni
ca hipertensiunea arterială şi tulburările mintale

Numărul cazurilor de boli profesionale determinate de expunerea la zgomot este în creştere. Ultima statistică făcută publică este din 2005 şi arată că, în anul respectiv, 213 români au suferit de hipoacuzii şi surditate din cauza zgomotului produs la locul de muncă. Peste 300.000 de salariaţi riscă să aibă în viitor probleme de sănătate din aceeaşi cauză.

Angajatorii privaţi sau de stat, din orice domeniu, sunt obligaţi, potrivit unei hotărâri de guvern adoptate recent, să asigure fonduri şi condiţii pentru efectuarea serviciilor medicale profilactice, respectiv examenele medicale la angajarea în muncă, de adaptare, periodice şi la reluarea activităţii.

Cei mai mulţi bolnavi, în Argeş, Sălaj şi Sibiu

Ultimele statistici arată că una din principalele probleme de sănătate la locul de muncă o constituie zgomotul excesiv. Astfel, în 2005, peste 42 de români şi-au pierdut auzul, iar alţi 171 au suferit hipoacuzii din pricina expunerii profesionale zilnice la zgomot, se arată în Registrul Operativ Naţional al Bolilor Profesionale. Cei mai mulţi bolnavi s-au înregistrat în Argeş, Sălaj şi Sibiu, iar cei mai puţini în Vaslui, Galaţi şi Dâmboviţa. "Zgomotul profesional reprezintă un complex de sunete cu intensităţi şi înălţimi variate, ritmice sau aritmice, produse continuu de maşini, instrumente, aparate sau discontinuu de mijloacele de transport, vocea omenească, în timpul activităţii profesionale", explică dr. Adriana Todea, medic primar Medicina Muncii, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti. Potrivit acesteia, numărul cazurilor noi declarate de boli profesionale, determinate de expunerea la zgomot, a înregistrat o continuă creştere în ultimii 10 ani.

Angajaţi trebuie să cunoască rezultatele analizelor medicale

Cei mai expuşi la hipoacuzie (slăbire a acuităţii auzului) şi la surditate sunt salariaţii din industria alimentară, metalurgică, cei din construcţii, dar şi din transporturi.

Experţii în medicina muncii spun că expunerea la zgomot mai poate favoriza şi apariţia hipertensiunii arteriale sau a tulburărilor mintale. În plus, mai sunt şi alte efecte secundare precum ameţeala, iritabilitatea şi insomnia. Zgomotul de intensitate crescută poate leza celulele senzoriale, care transformă energia sonoră în flux nervos.

"În cazul zgomotului cu intensitate ridicată, perioada de adaptare este de aproximativ trei luni. Audiograma este cea mai fidelă analiză care se recomandă în această situaţie", mai spune dr. Todea. Actul normativ mai stipulează că angajaţii trebuie să fie informaţi în legătură cu rezultatele examinărilor medicale şi faptul că au acces la toate informaţiile referitoare la starea lor de sănătate.

La nivelul Europei, se estimează că peste 60 milioane de angajaţi sunt expuşi la un nivel ridicat de zgomot mai mult de un sfert din timpul lor de lucru. Directiva europeană în materie, intrată în vigoare anul trecut, stabileşte o limită maximă zilnică de expunere la zgomot de 87 de decibeli.

Prin comparaţie, conversaţia obişnuită produce un zgomot de 35 de decibeli, iar trecerea unui camion pe stradă 57 de decibeli.