Uniunea Europeana vrea sa aloce 40 de miliarde de euro proiectelor de cercetare

Deocamdata, din fondurile europene destinate cercetarii, Romania nu a reusit sa atraga nici sumele platite drept contributie

Finantarea cercetarii devine, in Uniunea Europeana, o problema prioritara. Consiliul European a decis alocarea a 3 la suta din PIB pentru a face ca, pana in 2010, economia europeana sa devina cea mai competitiva si dinamica economie din lume bazata pe cercetare. Desi Programul Cadru 6 pentru cercetare (program destinat finantarii proiectelor de cercetare din tarile UE si cele candidate) se va finaliza abia peste doi ani, discutiile asupra Programului Cadru 7 sunt deja in toi. Pe 26 aprilie, la Bruxelles, are loc prima intalnire pregatitoare Programului Cadru 7 la care sunt invitati reprezentanti ai patronatelor din cercetare din tarile membre si candidate. Bugetul Programului Cadru 7 (operabil intre 2006 si 2010) va fi de circa 40 de miliarde de euro, intre 7 si 10 miliarde de euro pe an, si va fi destinat in principal cercetarii aplicate. Teoretic, aceste fonduri vor putea fi accesate si de romani. Practic, deocamdata, Romania nu a putut atrage din fondurile Programului Cadru 6 nici macar echivalentul contributiei date. Un grup de 60 de cercetatori din domeniul fizicii, in frunte cu acad. prof. dr. Horia Scutaru, au adresat o scrisoare deschisa conducerii Ministerului Educatiei si Cercetarii. In opinia lor, guvernul arunca pe fereastra cele 88 de milioane de euro, partea Romaniei in programele de cercetare europene, atata vreme cat nu asigura si conditiile necesare realizarii acestor proiecte. Pana si fundamentarea unor propuneri de proiecte de cercetare competitive la nivel european a devenit o problema, in conditiile in care in Romania nu mai exista baza de documentare minim necesara. Petitionarii mai sustin ca mare parte din finantarile castigate se poate gasi in buzunarele clientelei Ministerului Educatiei si Cercetarii. La aceasta concluzie ajungi atunci cand citesti lista programelor aprobate pana acum si, in majoritatea cazurilor, nu gasesti pe aceasta lista decat titlul proiectului si numele beneficiarului. Nu exista nici o trimitere la continutul si realizarile proiectului si nici la performantele stiintifice precedente ale titularului de proiect. Ar trebui ca rezultatele cercetarii sa fie finalizate in cadrul unui produs finit, cerut de economie (situatie in care este si finantat de catre o firma), ori sa fie recunoscute prin publicarea in reviste de specialitate. Cele 88 de milioane de euro date din bugetul Romaniei sunt parte a unui tort de 17,5 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene si a tarilor candidate (bugetul Programului Cadru 6), din care poti obtine o felie atunci cand ai un proiect castigator. Teoretic, Romania ar putea sa castige de cateva ori suma cotizata la bugetul cercetarii comunitare. Nu s-a intamplat asa, iar oficiali ai Ministerului Educatiei si Cercetarii acuza cercetatorii romani ca sunt "incapabili" si "dezinteresati" de intoarcerea banilor. Nu sufla insa nici o vorba despre conditiile de la noi. Un exemplu este schimburile de cercetatori intre tarile vestice si cele estice. Dupa primele contacte cu WC-urile infundate, zidurile coscovite ale institutelor, temperaturile care ajung, iarna, in laboratoare, sub zero grade si bibliotecile lipsite de noutati, nici un vestic nu-si mai doreste sa calce in Romania. Putinele exceptii i-au stimulat pe cercetatorii romani sa-si doreasca din tot sufletul sa plece cat mai repede din tara. Un doctorand oaspete intr-un institut din Romania recunoscut ca centru de excelenta european primeste de zece ori mai mult decat un doctorand roman si de 3-4 ori mai mult decat cel care ii indruma activitatea aici. Ce nu observa guvernantii romani a spus-o insusi Gunter Verheugen inca din 12 iulie 2001, cu ocazia inchiderii formale a capitolului de integrare in domeniul cercetarii stiintifice cu toate tarile candidate: pentru a participa in conditii egale la competitia pentru fondurile comunitare, hotaratoare sunt conditiile pe care le au cercetatorii din aceste tari. Slovenia, de pilda aloca cercetarii nationale 1,57% din PIB, fata de 0,1- 0,2%, cat aloca Romania, iar rezultatele se vad, Slovenia fiind plasata pe primul loc in topul tarilor candidate in ceea ce priveste castigarea proiectelor de cercetare comunitara.