Umaniştii pierd, realiştii câştigă!

Liceele tind să desfiinţeze clasele umaniste în favoarea celor cu profil real, în funcţie de cerinţele pieţei muncii Motivele invocate de liceele care decid să diminueze clasele de uman

Liceele tind să desfiinţeze clasele umaniste în favoarea celor cu profil real, în funcţie de cerinţele pieţei muncii

Motivele invocate de liceele care decid să diminueze clasele de uman sunt în principal două: elevii care termină realul au mai multe variante de a alege o facultate şi tot ei obţin în general rezultate mai bune la învăţătură. Experţii în educaţie spun însă că posibilitatea ca un elev să-şi găsească un job bun pe viitor depinde mai puţin de profilul urmat şi mai mult de abilităţile personale.

Dragoş este elev la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" din Bucureşti. În opinia lui, decizia şcolii de a elimina clasele de uman este una bună. "La uman vin de obicei copii mai slab pregătiţi şi se predau aceleaşi materii, română multă, psihologie, filosofie. Nu ştiu cum se face, dar tot noi, realiştii, luăm note mai mari!".
Laura, elevă la liceul "Grigore Moisil" din Capitală, ne-a spus că, treptat, la şcoala unde învaţă a fost redus numărul claselor de ştiinţe sociale. "Nu mai sunt decât două la fiecare an. Motivul pentru care s-a decis eliminarea lor este că oferta de facultăţi este mai variată pentru cei care termină realul", ne-a spus tânăra.

"Umaniştii, nişte rataţi"

Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" din Capitală a decis în urmă cu doi ani eliminarea claselor de uman şi suplimentarea celor cu profil real. Clasele de uman au fost desfiinţate în cadrul unui consiliu, când s-a considerat că "umaniştii sunt nişte rataţi care aruncă şomeri pe piaţa muncii", ne-a spus un cadru didactic din liceu.

Octavian Soviany, profesor de limba şi literatura română la acelaşi liceu, spune că decizia de a desfiinţa clasele de uman a intervenit pe fondul chestiunii că elevii de la clasele de real au rezultate mai bune, "deşi toate performanţele deosebite, premiile la concursurile şcolare au fost obţinute de elevii de la disciplinele umaniste", a adăugat profesorul. Acesta a mai specificat că, de la anul, se va reveni la uman, prin înfiinţarea unei singure clase de filologie pentru elevii din primul an.

Oferta liceelor ţine pasul cu cerinţele elevilor

Elevii şi studenţii se visează informaticieni, manageri şi vor să lucreze în multinaţionale. Puţini sunt cei care îşi doresc să devină profesori. Majoritatea spun că îşi aleg jobul în funcţie de salariul pe care-l pot obţine la angajare. Multe dintre licee s-au aliniat şi ele opţiunilor elevilor şi părinţilor şi au suplimentat clasele de matematică-informatică.

Loredana Babiuc, consilier şcolar, e de părere că posibilitatea ca un elev să-şi găsească un job bun pe viitor depinde mai puţin de profilul urmat în liceu şi mai mult de abilităţile lui. Ea a mai adăugat că liceele îşi adaptează oferta în funcţie de opţiunile elevilor. "Atât în gimnaziu, cât şi în clasa a XII-a, elevii completează un chestionar referitor la ceea ce doresc să urmeze", a explicat Loredana Babiuc.

Stelian Victor Fedorca, inspectorul şcolar general al municipiul Bucureşti, consideră că cei care termină profilul uman au o arie mai restrânsă în ceea ce priveşte profesia. "Cei care termină umanul pot deveni universitari, cercetători, traducători, având în vedere că se îndreaptă de obicei spre facultăţi precum Filologia, Istoria, Limbile Străine", a spus Fedorca.

"Paradoxal, persoane care termină filologia devin oameni de afaceri"

Expertul în educaţie Alexandru Crişan, preşedintele executiv al Centrului Educaţia 2000 plus, a menţionat că decizia liceelor de a elimina umanul nu reprezintă o soluţie bună. "Disciplinele umaniste au rolul lor. Dacă aş fi directorul unei şcoli nu aş elimina clasele de uman, ci aş introduce la uman discipline opţionale care pot umple golul, gen lingvistică matematică, studii de matematică aplicată, statistică. Tinerii nu se îndreaptă neapărat spre domeniile în care s-au specializat, ci spre profesii unde găsesc locuri de muncă şi spre care au aptitudini. Paradoxal este că persoane care termină filologia devin oameni de afaceri şi absolvenţi de matematică lucrează în mass-media", a precizat acesta.