Trombozele venoase, risc crescut de infarct

Durerile şi crampele din zona gambelor, apariţia unor varice superficiale pot fi semnele unei tromboze venoase profunde. Acestea trebuie tratate precoce pentru a evita un infarct sau un accident vascular cerebral.

Tromboza venoasă este caracterizată prin prezenţa unui tromb (cheag) în interiorul unei vene, tromb ce se opune circulaţiei normale a sângelui prin vena respectivă. În cazul blocării prin tromboză a venelor profunde - care asigură cea mai mare parte (80%) a întoarcerii sângelui către inimă – reţeaua superficială de vene este forţată să se dilate, generând apariţia varicelor secundare.

Tromboza venoasă profundă (TVP) apare ca urmare a coagulării sângelui, cu formarea unui cheag. Acesta se poate la un moment dat desprinde de peretele venei şi poate migra în alte zone ale corpului (plamâni – unde produce trombembolie pulmonară – inimă, creier etc.). Cei mai mulţi dintre pacienţii cu afecţiuni venoase, care trebuie tratate chirurgical, se aşteaptă de cele mai multe ori să fie internaţi timp de mai multe zile, postoperator.

 De câţiva ani, specialiştii români în flebologie aplică însă un tratament modern, rapid şi eficient pacienţilor cu varice ale membrelor inferioare, cât şi celor care au complicaţii ale acestei afecţiuni - ulcer de gambă de cauză venoasă sau tromboză venoasă superficială a membrelor inferioare. Dr. Valerian Ciubotaru, specialist în flebologie, în cadrul Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulator din Bucureşti (CMDTA), ne-a oferit mai multe detalii referitoare la tratamentul corect al acestei boli.

Pacienţii, îndemnaţi să meargă cât mai repede

„Un capitol extrem de important al patologiei venoase de la nivelul membrelor inferioare îl reprezintă trombozele venoase profunde. Acestea beneficiază în prezent de un tratament modern, în ambulator”, explică dr.

Ciubotaru. În opinia sa, spre deosebire de atitudinea clasică de tratament al acestei boli (internare în spital, imobilizare la pat cu membrele inferioare ridicate, la un unghi de 30 de grade faţă de orizontală, tratament anticoagulant intravenos cu heparină şi antibiotice), şi în România se aplică acum cu succes un tratament modern al acestei afecţiuni, fără internarea pacientului.

 „Noi recomandăm pacientului ca, după intervenţia chirurgicală, să se deplaseze, să meargă, cât mai curând posibil”, explică dr. Ciubotaru. Timp de 5-7 zile bolnavului i se administrează antitrombotice, injectabile subcutanat (heparină cu greutate moleculară joasă, în doze terapeutice adecvate). După aproximativ două zile, se adaugă şi tratament anticoagulant oral, de tip cumarinic.

Stabilirea dozei terapeutice eficiente de anticoagulant oral (Sintrom, Trombostop) se face prin control sistematic, la 2-3 zile a timpului de protombină, al activităţii protrombinice şi al International Normalized Ratio (INR). Când s-au atins valorile terapeutice ale acestor parametri (timp de protrombină = 24-26 secunde, activitate protrombinică = 30-40 la sută şi INR = 2 - 3) se poate opri tratamentul antitrombotic injectabil şi se continuă tratamentul anticoagulant oral, în doza fixă, administrată zilnic (o dată pe zi, la aceeaşi oră a zilei), timp de minimum 6 luni.

Control la 14-30 de zile

Controlul eficienţei tratamentului anticoagulant se face prin monitorizarea parametrilor enumeraţi mai sus, o dată la 14-30 zile. „Cu cât pacientul se prezintă mai repede la medic şi se intervine precoce, se evită instalarea unui sindrom posttrombotic grav (edem voluminos al membrului inferior afectat, coloraţia brună a tegumentelor gambei, dureri mari ale membrului inferior, ulcer de gambă) care invalideaza bolnavul”, explică dr. Ciubotaru.

„Din păcate, susţine specialistul, mulţi medici nu au experienţă în supravegherea tratamentului anticoagulant oral şi preferă să administreze doze minime şi insuficiente de medicament, pentru a evita o eventuală hemoragie”. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare, incorect tratată cu anticoagulant oral, poate evolua extensiv şi poate provoca apariţia unei trombembolii pulmonare sau a unui sindrom posttrombotic grav, care poate fi evitat. De asemenea, potrivit dr. Ciubotaru, controlul timpilor de coagulare trebuie efectuat periodic, la un interval de 14-30 zile.

Sfaturile şi informaţiile prezentate în această rubrică nu se pot substitui indic­a­ţiilor şi prescripţiilor medicului de specialitate. Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru eventualele efecte adverse provocate de aplicarea sfaturilor publicate.