Ţiganii din „satul prinţului Charles“ croşetează ciorapi pentru nemţi

În majoritatea familiilor de etnie rromă din satul braşovean Viscri se împletesc ciorapi şi căciuliţe de lână pentru a fi vândute în Germania. Rromii din satul în care prinţul Charles, moştenitor al Coroanei Marii Britanii, şi-a cumpărat o casă demonstrează că, dacă sunt ajutaţi, pot să muncească şi să trăiască decent.

De la marele exod al saşilor spre Germania de la începutul anilor '90, treptat, populaţia rromă a început să-i înlocuiască numeric ajungând astăzi să domine localitatea printr-un procent de 80%.

Cumpărarea unor proprietăţi aici de către prinţul Charles prin Casa Regală a Marii Britanii şi cele câteva vizite ale Alteţei Sale au creionat o perspectivă occidentală satului.

CLICK PENTRU FOTOGALERIE

Astfel, a început să se dezvolte turismul rural, iar rromii au pus punct aşa zisului furt de subzistenţă. S-au apucat de treabă: muncesc pământul, unii fac fierărie artizanală, iar femeile se ocupă cu croşetatul.

Satul ciorăparilor

Aşezat la 25 de kilometri de orăşelul Rupea, între dealurile domoale ale Podişului Transilvaniei, satul Viscri pare rupt de lume şi departe de trepidaţia socio-economică a localităţilor aflate pe axele comerciale ale marilor centre urbane.

Încremenit într-un timp indefinit, încă trăieşte sub spectrul unor legi şi reguli ce au rămas general valabile de sute de ani. O singură convulsie socială a mişcat lumea de aici: plecarea saşilor. Rânduiala legiferată de ei de atâta amar de vreme s-a frânt la nivelul recensământului uman rămânând viabilă doar cea geometric arhitecturală.

Astfel străzile, casele, biserica evanghelică săsească, veche de 800 de ani, au rămas la fel. Numai populaţia a suferit mutaţii, rromii ajungând să fie majoritari în Viscri.

Dar asta nu e o nenorocire, fiindcă nemaiavând cine să lucreze în locul lor au fost obligaţi să-şi poarte singuri de grijă şi să-şi facă toate cele trebuincioase traiului. Şi-au construit case la marginea satului şi s-au pus pe treabă.

Merg la lucru în hotar, cresc animale, au mici ateliere de fierărie iar femeile lor, pe lângă roboteala zilnică din gospodărie şi creşterea copiilor, de la un timp, s-au înscris într-o asociaţie nonprofit care are drept scop comercializarea ciorapilor, căciuliţelor şi mănuşilor din lână care iau drumul Germaniei. Cu banii încasaţi îşi achită facturile la curent electric şi cumpără de-ale gurii.

Bani la ciorap

Proprietatea cumpărată de prinţul Charles în satul Viscri 

În căsuţele construite la marginea satului ale fraţilor Gabor, soţiile acestora, ca nişte Penelope părăsite diurn de bărbaţii ocupaţi cu fierăria, împletesc, cât e ziua de lungă, la ciorăpei şi căciuliţe. Copiii lui Istvan şi ale soţiei sale, Clara (28 de ani), se împleticesc printre picioarele femeilor întrerupându-le din când în când lucrul atunci când cer mâncare şi apă.

Hoinol Gabor (31 de ani), soţia lui Matei, nu are copii, însă e ca o a doua mamă pentru fetiţele lui Istvan. Din făcutul ciorapilor câştigă 10-15 euro lunar pe familie. Cum iarna nu e prea multă treabă de făcut pe afară, la gura sobei, croşetează excedentar pentru anul ce va să vină.

Ciorapii făcuţi peste plan sunt expuşi din primăvară până-n toamnă pe ulucile gardului de la stradă, unde turiştii se bulucesc să le cumpere. Din acest venit suplimentar îşi achită facturile şi-şi cumpără porcii pentru Crăciun.

„De nouă ani, tot împletim la ciorapi. Iarna e vremea când avem spor, că vara mai lucrăm şi la grădină. Iarna facem 20 de perechi pe lună, vara numai 10. Suntem plătite la bucată, cu 15 lei pe perechea de ciorapi. Căciuliţele se vând cu 20-25 de lei", mărturiseşte Hoinol, împletind rapid cu andrelele două pe faţă, două pe dos.

În centrul satului, Maria Panait (37 de ani) este proprietară de pensiune şi preşedinta asociaţiei nonprofit „Viscri începe". Casa din centrul satului, la doi paşi de vechea biserică fortificată, a fost cumpărată şi modificată de la un proprietar care o folosea pe post de lăptărie.

Lucrările începute în 2005 s-au finalizat prin extinderea casei cu două camere pentru turişti. Sunt opt pensiuni în Viscri, dar doamna Panait s-a lăudat că a primit oaspeţi şi de la Casa Regală: „Pentru cazare n-am avut pe nimeni din suita prinţului Charles, fiindcă au preferat să se cazeze la hotelurile-restaurant mai cu ştaif din jurul localităţii. Însă am avut la masă patru persoane din anturajul său, care au fost încântate de bucatele noastre".

În ce priveşte „ciorăpăraia", domnia sa acuză criza prin care a trecut şi Germania, amintind că în asociaţie au mai rămas doar 50 de femei, că s-a trecut la şomaj şi că anul acesta s-au vândut numai 2.000 de perechi de ciorapi de lână, faţă de 12.000 de perechi vândute anul anterior.

„Asociaţia noastră este nonprofit, cu scop social, pentru întrajutorarea femeilor de la noi de aici. Dar din anul acesta am intrat în şomaj, fiindcă nu mai merg vânzările. Asociatul nostru german are o firmă de distribuire în Germania şi Austria. Veniturile însemnau cam 10 euro pe lună, de femeie, de-a lungul unui an. Nu era o sumă mare, dar măcar îşi puteau acoperi facturile la cutrent", spune doamna Panait.

Potcoviţe cu noroc la bani

Matei (dreapta) şi Istvan Gabor ciocănesc de zor la „potcoviţe cu noroc“  pentru turişti

Lângă singurul magazin din centrul satului, într-o curte aşezată în pantă, este atelierul de fierărie al fraţilor Gabor Istvan (27 de ani) şi Matei (30 de ani). Cu mustăţi lungi, răsucite, ca ale ţiganilor căldărari, stau în uşa fierăriei impozanţi şi importanţi de parcă s-ar simţi voievozii focului ce trozneşte cu scântei sub foalele mânuite de mâna grea a lui Matei.

Au moştenit atelierul şi meseria de la bunicul lor. În general nu prea aveau de lucru, însă de când s-a implicat fundaţia
„Mihai Eminescu" (cea care se ocupă de vizitele prinţului Charles la Viscri) mai toată ziua se aude ciocanul modelând fierul încins pe nicovala uriaşă.

Fac balamale pentru uşi, caiele, potcoave şi potcoviţe. Acestea din urmă, vândute cu 10-12 lei bucata, sunt cele mai căutate de către turiştii veniţi în zonă. Şi cum anul acesta au trecut prin Viscri peste 10.000 de turişti, vânzările au fost pe măsură.

„Am avut baftă cu turiştii care au cumpărat pe capete potcoviţe cu noroc şi cu fundaţia, fiindcă ne-a dat de lucru. Înainte câştigam cât să trăim de pe o zi pe alta. Azi nu ne plângem nici de lucru, nici de bani", spune Matei, scoţând în cleşte o bucată de fier incandescent. 

"Am avut baftă cu turiştii care au cumpărat pe capete potcoviţe cu noroc şi cu fundaţia, fiindcă ne-a dat de lucru. Înainte câştigam cât să trăim de pe o zi pe alta. Azi nu ne plângem nici de lucru, nici de bani."
Matei Gabor
fierar din Viscri

Comunitate rromă fără infracţionalitate

Prin munca cinstită şi integrarea totală în societate, rromii din Viscri au devenit respectaţi în comunitate. Astfel, indicele de infracţionalitate la nivel de sat tinde spre zero. De mulţi ani, rapoartele poliţiei nu au consemnat niciun incident în zonă. Mai puţin unul, consumat anul trecut, făptuitorul era din Braşov, venit în vizită în Viscri. Dan Spătaru (42 de ani), viceprimar al comunei Buneşti, comună ce are în componenţă şi satul Viscri, face bilanţul:

„Rata infracţionalităţii în Viscri este destul de mică, în sensul că numai anul trecut a avut loc o infracţiune mai gravă, o crimă, dar protagonistul era din Braşov. Încolo nici măcar contravenţii nu au fost. În general nu avem probleme cu rromii de pe întreaga rază a comunei. Muncesc cinstit şi-şi câştigă singuri o pâine. De ani de zile nu avem nicio reclamaţie care să-i vizeze", spune cu mândrie Spătaru.

Viscri, sat susţinut de Fundaţia „Mihai Eminescu"

Satul Viscri a devenit cunoscut ca urmare a eforturilor unui ONG din Anglia, fundaţia „Mihai Eminescu", patronată de prinţul Charles, moştenitorul Coroanei Regatului Unit al Marii Britanii. Fundaţia este una dintre cele mai active organizaţii care au ca obiectiv conservarea patrimoniului cultural şi natural şi revitalizarea satelor şi oraşelor din Transilvania.

Prinţul Charles „de România"

Mai 2009: prinţul Charles se bucură de ospitalitatea localnicilor

În vârstă de 61 de ani, prinţul Charles de Wales, fiul reginei Elisabeta a II-a, este moştenitorul tronului Regatului Unit al Marii Britanii. De-a lungul timpului, prinţul Charles a manifestat un interes deosebit pentru România. Un rol aparte în interesul reprezentantului Casei Regale Britanice pentru ţara noastră l-a avut Fundaţia „Mihai Eminescu" din Londra, fundaţie care acum este patronată chiar de prinţul Charles.

De altfel, moştenitorul tronului Marii Britanii a şi cumpărat, la începutul anilor 2000, o proprietate în satul Viscri, unde vine anual, în luna mai. Ultima dată, în 2009,  prinţul a vizitat biserici din zona Braşov, Covasna şi Mureş şi a mâncat din produsele ecologice ale ţăranilor din Viscri.

Potrivit localnicilor, prinţului i-au plăcut foarte mult slănina, brânzeturile, gemul de rubarbă şi sucul de rubarbă, plantă despre care nu ştia că există şi despre care a pus multe întrebari sătenilor. Localnicii refuză să vorbească despre activităţile prinţului Charles în satul lor de teamă de a nu-l supăra prin „dezvăluirile" făcute.