Tatuajul, de la primitivi la Hollywood

La popoarele străvechi, adolescenţii erau tatuaţi ca parte a ritualurilor de trecere. Aceasta, potrivit credinţei că un băiat care nu putea suporta astfel de dureri nu era de niciun folos în luptă. Astăzi, tatuajul a devenit o modă foarte răspândită printre artişti, fie ei cântăreţi de rock sau actori de film. Pagini realizate de redacţia Historia.

În 1992, în apropierea graniţei Austriei cu Italia, pe înălţimile munţilor Alpi, a fost descoperit corpul unui bărbat. Cu hainele şi echipamentul bine conservate în gheaţă, bărbatul avea o vechime estimată de arheologi la mai mult de 5.000 de ani. Descoperirea a produs senzaţie. I s-a spus „Otzi, omul gheţurilor". Ei bine, Otzi avea în jurul gleznelor şi a genunchilor semne care semănau foarte bine cu tatuajele de astăzi. Au fost numărate 58 de astfel de desene alcătuite din puncte şi linii simple, iar istoricii au apreciat că tatuajele respective nu erau întâmplătoare, practica fiind probabil una frecventă în acele vremuri.

Dovadă stătea şi faptul că, imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1948, arheologul rus Serghei Rudenko a descoperit în timpul unor excavaţii pe înălţimile munţilor Altai, la graniţa cu China, o căpetenie a sciţilor al cărei corp prezenta picturi cu animale fantastice: grifoni şi monştri a căror semnificaţie era magică, dar şi desene pur decorative. Toate arătau statutul social al celui tatuat. Mumia era mai veche de 2.400 de ani şi era foarte bine conservată.

Totemuri animale

Sculptură a unei femei egiptene, cu modele din puncte, tatuate pe trup   Foto: afp

Popoarele primitive îşi tatuau adolescenţii în cadrul ritualurilor de trecere. Teoria era că un băiat care nu putea suporta astfel de dureri nu era de niciun folos în luptă. În mod similar, se credea că fetele nu puteau face faţă chinurilor naşterii. Mulţi dintre aceşti copii, consideraţi sub standarde, erau însă oricum tatuaţi cu un marcaj care-i excludea din rândurile tribului. Totemurile animale erau un motiv comun printre popoarele primitive. Se considera că purtătorii de imagini de şerpi, broaşte, fluturi, lupi sau urşi preluau, prin magia asocierii, o parte dintre puterile acestor animale.

Izvoarele de istorie scrisă notează că egiptenii sunt cei care au răspândit arta tatuajului în lume. În 1891, arheologii au descoperit un mormânt datat 2160-1994 î. Hr., constatând că mumia de sex feminin avea tatuat un desen geometric format din puncte şi linii, practică rituală rezervată pare-se doar femeilor. Piramidele din timpul dinastiilor egiptene a treia şi a patra au fost făcute cu ajutorul grecilor, cretanilor, persanilor şi arabilor cu 2.000 de ani î. Hr., aşa că obiceiul tatuării s-a extins repede printre cei care lucrau acolo şi care, mai apoi, au dus tatuajele în comunităţile lor.

Marinarii şi tatuajele

După ce căpitanul Cook s-a întors din călătoriile sale în Polinezia, pe parcursul secolului al XVIII-lea, moda tatuajului a devenit foarte populară printre marinarii englezi. La fel şi în Franţa, unde mulţi dintre navigatorii care se întorceau din larg aveau desenate pe piele flori, inimi, sirene, vapoare, şerpi sau diferite nume.

Riscurile pentru sănătate ale tatuajului nu au rămas însă necunoscute. În 1861, medicul militar Maurice Berchon a publicat un studiu în urma căruia desenul pe piele a fost considerat periculos şi, pentru o vreme, a fost scos în afara legii.

De unde vine tatuajul?

Portret de femeie tatuată în partea superioară a corpului. Los Angeles, 1907  Foto: Library of Congress

Cuvântul „tatuaj" provine, pe de o parte, de la cuvântul polinezian „tatau", care înseamnă „a lovi ceva", şi, pe de alta, de la tahitianul „tatu", adică „a marca pe cineva / ceva". Antropologii consideră că primul tatuaj a fost făcut, probabil, din greşeală şi a constat în introducerea sub piele a unor substanţe colorate. Astfel, cineva care avea o mică rană a atins-o cu mâna murdară de funingine. După vindecarea rănii, a văzut că cenuşa a rămas impregnată în piele, marcând astfel locul.

Vedetele, doldora de tatuaje

Statutul cultural al tatuajului a evoluat rapid, devenind, în anii 2000, o marcă a tendinţelor modei. Mai întâi a fost adoptat de vedete rock precum The Rolling Stones, pentru ca mai apoi să fie acceptat de curentul cultural majoritar. Astăzi, astfel de desene pe piele pot fi văzute atât la vedetele rock, cât şi la sportivii de performanţă, manechine sau staruri de cinema.

Kat Von D, cunoscută pentru emisiunile „LA Ink“ şi „Miami Ink“, în care realizează tatuaje  Fotografii: Guliver/Getty Images

„Ce mă hrăneşte mă şi distruge"

Printre starurile tatuate se numără şi Angelina Jolie, care are o colecţie impresionantă de tatuaje - peste zece. Între ele, un citat din Tennessee Williams, „O rugăciune pentru sălbaticii ţinuţi în cuşcă", coordonatele geografice ale locurilor de unde şi-a adoptat copiii şi ale oraşului unde s-a născut soţul ei, Brad Pitt, sintagma „plin de voinţă" scrisă în arabă, precum şi citatul latinesc „Quod me nutrit me destruit" (Ce mă hrăneşte mă şi distruge). Un alt tatuaj, desenat pe umărul ei stâng, reprezintă o rugăciune sanscrită pentru fiul ei Maddox, acoperind mai-vechiul tatuaj „moarte", scris în japoneza veche. Pe spate, Jolie are un tigru asiatic, iar sub acesta un dragon.

Pe umărul stâng, Angelina Jolie şi-a tatuat o rugăciune în sanscrită

Amy Winehouse, pe de altă parte, avea atâtea tatuaje cât o trupă rock. O cruce egipteană pe ceafă, o pană pe braţul stâng, un fulger şi o pasăre cântând pe braţul drept, câteva nimfe retro şi multe, multe altele. Notele muzicale, lacrimile şi ancorele nu au lipsit nici ele din arsenalul de podoabe ale lui Amy. Rebela cântăreaţă s-a tatuat pentru prima oară pe fese, la vârsta de 15 ani, cu imaginea lui Betty Boop. 

Amy Winehouse şi-a făcut primul tatuaj la 15 ani 

Mai citiţi în acest număr:

Puciul care a lichidat URSS

Puciul din 19 august 1991 reprezintă unul dintre momentele cruciale ale destrămării URSS - alături de căderea Zidului Berlinului şi de exploziile de suveranitate din republicile pe cale de-a deveni „ex-sovietice". 

Evacuarea Legaţiei Sovietice

Revista „Historia" reconstituie, prin intermediul documentelor din Arhiva Istorică a Ministerului Afacerilor Externe, coordonatele plecării misiunii sovietice din România, odată cu startul Operaţiunii Barbarossa.

Poveştile Vioricăi Bucur

Realizatoare a „Galei desenului animat" la TVR, din 1974 şi până în 1992, Viorica Bucur ştia toate „dedesubturile" emisiunii şi le-a povestit într-un interviu care recreează atmosfera perioadei.

Strigăt mut la adresa dictaturii

Pelicula „Actorul şi sălbaticii" (1975) pune problema libertăţii de exprimare a artistului şi a pericolului pe care îl presupune implicarea sa în problemele sociale existente într-o lume dictatorială.

„Cruciada contra bolşevismului"

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, preoţii militari români au jucat rolul unor veritabili propagandişti; aceasta, de vreme ce Campania din Est avea caracter de „război sfânt", de „Cruciadă contra bolşevismului".