Surzii şi orbii sunt obligaţi să plătească taxa radio-tv

Legea pentru protecţia persoanelor cu handicap introduce un buget complementar destinat utilităţilor, dar necorelat cu creşterile la tarife Deşi până acum surzii şi nevăzătorii au

Legea pentru protecţia persoanelor cu handicap introduce un buget complementar destinat utilităţilor, dar necorelat cu creşterile la tarife

Deşi până acum surzii şi nevăzătorii au fost scutiţi de plata abonamentului de radio şi tv, în baza noii legi adoptate în decembrie 2006, această facilitate a dispărut. Persoanele cu dizabilităţi nu înţeleg de ce un surd trebuie să plătească un radio pe care nu-l pot auzi. În plus, legea nu face nicio corelaţie între creşterea preţului la abonamentele de acest tip şi cuantumul indemnizaţiilor prevăzute în actul normativ.

Persoanele cu deficienţe de auz şi văz din mai multe judeţe ale ţării sunt revoltate de faptul că, în baza unei noi legi adoptate în decembrie trecut, surzii şi nevăzătorii vor fi nevoiţi să plătească abonament radio şi tv.

"Când a fost în discuţie proiectul de lege, noi am propus să rămână anumite facilităţi din vechea lege. De exemplu, am propus să rămână abonamentul gratuit şi cele 400 de impulsuri la telefon, dar nu s-a ţinut cont. Oamenii nu sunt mulţumiţi pentru că în lege nu se prevede nicăieri că, dacă se măreşte taxa la abonamentul de radio şi tv sau de telefon, se măreşte şi bugetul prevăzut de lege", spune Emanoil Bratu, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din Prahova. Preşedinţii asociaţiilor persoanelor cu deficienţe de auz şi văz din Timiş au cerut la rândul lor acelaşi lucru.

Război între asociaţiile persoanelor cu dizabilităţi

Pe de altă parte, celelalte categorii de handicapaţi spun că nevăzătorii şi surzii au fost singurele categorii de persoane cu handicap chemate la parlament atunci când a fost dezbătută legea. "Ei puteau să se opună atunci şi să aducă amendamente", consideră Maria Cozea, preşedintele Asociaţiei Handicapaţilor Somatici din România. Reprezentanţii Societăţii Handicapaţilor Locomotor din România spun că o modalitate simplă prin care banii pentru bugetul complementar să ajungă la destinatar ar fi trimiterea lor prin mandat poştal. "Până acum, nevăzătorii şi surzii nu plăteau abonament radio şi tv. Dar acum legea prevede banii pentru toate categoriile de handicapaţi, însă fiecare face ce crede cu banii" , arată Marian Minculescu, de la Societatea Handicapaţilor Locomotor.

Nu se ştie pe ce cale vor veni banii

Legea 448/2006 prevede că adultul cu handicap primeşte o indemnizaţie lunară, indiferent de venituri. Pe lângă indemnizaţia lunară, persoana cu handicap mai beneficiază de un buget personal complementar lunar pe care îl poate lua de la primărie. După cum spun oficialii de la Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, bugetul este destinat pentru plata utilităţilor la tv, radio şi telefon.

Cei cu handicap grav primesc 80 de lei, oamenii cu deficienţe accentuate au la dispoziţie 60 de lei, iar adulţii cu handicap mediu primesc 30 de lei. Însă nimeni nu ştie cum vor fi primiţi banii de la primărie, din cauză că nici până acum nu au fost publicate normele metodologice.

Legea are multe scăpări

În lege se spune că toate instituţiile statului trebuie să faciliteze accesul în clădiri pentru persoanele cu handicap, dar nu aminteşte nimic de accesul în blocurile de locuinţe.

"După părerea mea, legea are multe scăpări. Nu ţine cont de Convenţia ONU privind promovarea persoanelor cu handicap", spune Constantin Petroşel, preşedintele Sindhand. Acesta adaugă că actul normativ îi îndeamnă pe handicapaţi la o viaţă pasivă, şi în nici un caz la o participare activă la viaţa comunităţii, aşa cum recomandă Uniunea Europeană. În România trăiesc 16.528 de adulţi surzi şi 90.450 de nevăzători.