Subvenţia pentru locuinţele tinerilor este "pur fictivă"

Executivul a aprobat o ordonanţă complet inutilă privind mărirea la 545 lei a cuantumului veniturilor pentru tinerii care doresc să primească subvenţia de 30 la sută pentru locuinţă

Executivul a aprobat o ordonanţă complet inutilă privind mărirea la 545 lei a cuantumului veniturilor pentru tinerii care doresc să primească subvenţia de 30 la sută pentru locuinţă

Până şi iniţiatorul modificării legislative, Laszlo Borbely, ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, recunoaşte că ordonanţa este complet inutilă, din cauza criteriilor controversate care se menţin în Legea 114/1996. "Acea subvenţie este pur fictivă", a precizat ministrul delegat din MTCT.

Chiar dacă a participat la elaborarea şi votarea ordonanţei respective, Borbely se declară convins de inutilitatea legii menţionate. "Vom modifica legislaţia privind locuinţele cât de curând. În sensul că beneficiarii noului pachet de legi privind spaţiul locativ să fie cu adevărat cei care au nevoie", promite ministrul delegat de la MTCT.

În urma şedinţei de guvern de luni, subvenţia de stat pentru cumpărarea de locuinţe în anul 2007, alocată potrivit Legii locuinţei 114/1996, se acordă astfel: 30% din valoarea casei, pentru persoanele care au un venit mediu net lunar pe membru de familie de până la 545 de lei; 20%, pentru venituri între 546 şi 629 de lei; 10%, pentru cele între 630 şi 661 de lei şi 5%, pentru un venit mediu net lunar pe membru de familie cuprins între 662 şi 745 de lei.

Bătaie de joc legislativă

Pentru a arăta că Legea 114/1996 este o aberaţie, să presupunem că o pereche de tineri căsătoriţi, ambii cu vârste sub 35 de ani, deţin un teren - moştenire, donaţie. Chiar şi aşa, cuantumul venitului solicitat pentru subvenţie nu le permite să obţină un credit ipotecar pentru construirea unei locuinţe, pentru că salariile le sunt prea mici. Presupunând că vreo bancă le-ar acorda totuşi împrumutul pentru construirea unei case modeste pe acest teren, ratele s-ar dovedi de-a dreptul zdrobitoare. Exemplificând, la o sumă de 50.000 de euro cu doar 6% dobândă anuală, pe o perioadă de 20 ani, rata lunară ar fi de peste 400 de euro, respectiv 1.360 de RON. Practic, mai mult decât venitul solicitat pentru subvenţie!

Aceeaşi situaţie este şi în mediul rural, numai că mult mai dramatică. Poate sunt mai multe şanse ca primăriile să identifice terenuri care pot avea ca destinaţie teren pentru construcţia de locuinţe. Dar veniturile tinerilor de la sat sunt net inferioare celor de la oraş.

Număr mic de cereri

Doar câteva zeci de astfel de cereri există, în momentul de faţă, la nivel de Capitală. La nivel de ţară, sunt câteva sute. La Primăria Sectorului 1, erau înregistrate până în această săptămână numai şapte. Cu tot cu cele de anul trecut. Pentru că legea menţionată este total anapoda, ea favorinzându-i exact pe solicitanţii care nu au nevoie de subvenţia între 5 şi 30%, menţionată în Legea 114/1996. "O condiţie eliminatorie este proprietatea asupra terenului pe care tinerii şi-au construit casa. La preţurile actuale, acum un metru de teren costă mult mai mult decât un metru pătrat construit! Aşa că este foarte greu de crezut că persoanele cărora li se adresează legea să-şi poată permite o achiziţie de sute de mii de euro. Sau, în cazul în care solicitanţii nu deţin un teren, primăriile trebuie să-l identifice şi să-l pună la dispoziţia acestora. Or, după cum bine se ştie, în urma retrocedărilor n-a mai rămas teren la dispoziţia primăriilor, atât în Bucureşti, cât şi în marile oraşe din ţară", precizează Andrei Chiliman, primarul sectorului 1. El nu vede o soluţie în achiziţionarea de locuinţe de pe piaţa liberă. "Ofertele primite la Primăria Capitalei depăşesc limita bunului-simţ. Pentru un apartament de trei camere, cu o suprafaţă de 90 mp, aflat într-un bloc construit cu mult înainte de 1990, se cer între 130.000 şi 140.000 de euro! Adică 1.300-1.400 euro pe metru pătrat construit! În timp ce costul pentru un metru pătrat construit în blocurile ANL nu depăşeşte 700 euro", a constatat Chiliman.

La preţurile actuale, acum un metru de teren costă mult mai mult decât un metru pătrat construit! Aşa că este foarte greu de crezut că persoanele cărora li se adresează legea să-şi poată permite o achiziţie de sute de mii de euro.
Andrei Chiliman, primarul sectorului 1

Soluţii există, dar departe de ochii Executivului

Decât o subvenţie mare, dar fictivă, mai bine una una mică şi sigură. "Până când vor fi gata locuinţele sociale pe care le-am început, am găsit o posibilitate de a rezolva problema locuinţelor pentru o parte dintre cei evacuaţi. Între 80 şi 100 de familii beneficiază de un ajutor - sumă forfetară - pentru completarea chiriei pe care o plătesc locuinţele pe care le-au găsit singuri. Sumele primite variază funcţie de venituri - între 300 şi 600 RON de persoană, lunar. Dat fiind creşterea chiriilor, pentru acest an vom ridica suma până la 700-800 RON", explică Andrei Chiliman. El recunoaşte că nu subvenţionarea chiriilor este soluţia de bază, ci construirea de locuinţe sociale pentru categoriile defavorizate "şi mai ales pentru tineri, că ei sunt mereu uitaţi".