"Stranieri, veniţi acasă cu familia!"

ANALIZĂ Insuccesele târgurilor de joburi pentru românii din Spania şi Italia au determinat autorităţile să caute noi soluţii de atragere a emigranţilor Slujbe pentru ambii soţi

ANALIZĂ Insuccesele târgurilor de joburi pentru românii din Spania şi Italia au determinat autorităţile să caute noi soluţii de atragere a emigranţilor

Slujbe pentru ambii soţi şi echivalarea studiilor copiilor sunt variantele pe care le-au găsit autorităţile pentru a-i convinge pe stranieri să se întoarcă.

Românii care lucrează în Italia şi Spania nu s-au arătat foarte interesaţi de locurile de muncă oferite de angajatori la târgurile de joburi organizate de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFES). Deşi din cei peste 2.000 de participanţi şi-au depus CV-urile mai mult de jumătate, numărul celor efectiv angajaţi este redus.

Salariile oferite, între 800 şi 1.000 de euro

Angajatorii români, majoritatea firme de construcţii, au căutat la bursele organizate de Ministerul Muncii la Roma şi Castellon în special muncitori calificaţi. Ei au fost dispuşi să ofere salarii de 800-1.000 de euro, cazare şi masă.

Oferta nu a fost însă de natură să-i determine pe stranieri să se întoarcă la muncă în ţară. Unul din motive a fost acela că majoritatea angajatorilor prezenţi în Castellon, de exemplu, ofereau locuri de muncă la Satu Mare, or, cei mai mulţi români de acolo provin din judeţul Dâmboviţa.
Oamenii şi-au făcut socotelile şi au văzut că nu ies în câştig. O altă problemă a fost aceea că românii aveau cu ei şi familia pe care ar fi trebuit s-o părăsească. Reprezentanţii patronilor, pe de o parte, şi cei ai MMFES, pe de altă parte, încearcă acum să tragă învăţăminte din aceste eşecuri şi să-şi îmbunătăţească oferta.

Românii vor să se întoarcă în echipe

Directorul comercial al firmei Taurus din Bistriţa Năsăud, Cătălin Chira, a explicat că, deşi în urma bursei de la Roma a intrat în contact cu peste 60 de români care s-au arătat interesaţi să se întoarcă în ţară, firma va angaja mai puţin de zece.

"Majoritatea românilor care doreau să se întoarcă aveau firme şi voiau să vină cu echipa lor să muncească în România. Noi am încheiat un contract de colaborare cu o astfel de firmă. Ea va veni săptămâna viitoare cu o echipă de cinci oameni, iar din iunie vor mai veni patru sau cinci, care se vor ocupa de finisaje", a spus Chira. Reprezentantul firmei "Imsat" Bucureşti, Gheorghe Botez, ne-a declarat că, în urma participării la bursa din Spania, a primit câteva solicitări de angajare din partea românilor din Castellon, dar care nu corespundeau posturilor libere.

Totodată, firma mai are în baza de date 25 de CV-uri ale unor muncitori calificaţi pe care-i va contacta în următoarele săptămâni.

Pachete de slujbe pentru ambii soţi

Reprezentanţii guvernului au declarat că acţiunile din Spania şi Italia au fost nişte experimente pe care le vor continua şi îmbunătăţi. "Vrem, de exemplu, ca la astfel de acţiuni să oferim pachete de slujbe pentru ambii soţi, pentru că am observat că asta este o problemă, sau să ne interesăm din ce zonă a ţării provin cei mai mulţi români din regiunea respectivă, pentru a le oferi slujbe în judeţele din care provin", a spus secretarul de stat din MMFES, Akos Derzsi.

Oficialul MMFES a mai explicat că a avut discuţii cu Ministerul Educaţiei, pentru echivalarea în totalitate a studiilor copiilor care au fost luaţi de părinţi în ţările în care lucrează.

Derzsi a apreciat că cele două acţiuni au fost importante mai ales prin informaţiile pe care le-au oferit românilor care lucrează în Italia şi Spania şi că exemplul autorităţilor de la Bucureşti va fi împrumutat şi de Polonia.

Bursele în cifre

- La cele două burse au participat peste 2.000 de români, majoritatea cu vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani.

- Peste 90% din participanţi au fost bărbaţi.

- Solicitările salariale au fost cuprinse între 600 şi 800 euro, în Italia, şi 800 şi 1.000 euro, în Spania, dar au existat şi solicitări pentru salarii de 300 euro.

- Peste jumătate din participanţi nu aveau un loc de muncă, iar dintre cei care lucrau, o treime nu aveau acte legale.