Spaţiile verzi, pe cale de dispariţie în România?

Multe din spaţiile verzi din România vor fi din nou în pericol să fie desfiinţate în favoarea construcţiilor. Parlamentarii au dezbătut recent respingerea Ordonanţei de Urgenţă a OUG

Multe din spaţiile verzi din România vor fi din nou în pericol să fie desfiinţate în favoarea construcţiilor. Parlamentarii au dezbătut recent respingerea Ordonanţei de Urgenţă a OUG 114/2007 pentru definirea spaţiilor verzi.

Ordonanţa a fost discutată în Camera Deputaţilor, fără a fi luată o decizie definitivă în privinţa susţinerii ei. Respingerea OUG 114 de către deputaţi ar avea consecinţe grave asupra mediului din localităţile României.

Deputaţii şi senatorii dau undă liberă construcţiilor pe spaţiile verzi

În prezent, OUG nr. 114 se află în procedură legislativă în Parlament, după ce plenul Senatului a adoptat o lege de respingere a acestui act normativ, lucru care s-ar putea întâmpla şi în Camera Deputaţilor.

Noul proiect a primit deja avizul Comisiei pentru Administraţie Publică, amenajarea teritoriului şi Protecţia mediului din Senat. Asta în condiţiile în care, în paralel, Camera Deputaţilor se străduieşte să ţină în loc o ordonanţă mult mai restrictivă pe această temă, aprobată de fostul guvern. 

Reprezentanţii autorităţii de mediu şi-au schimbat de două ori poziţia în cadrul dezbaterii din Parlament referitoare la modificarea ordonanţei.

În Bucureşti, de exemplu, prin abrogarea OUG 114, ar putea căpăta statut de spaţiu construibil: 12 hectare din Parcul Titan, trei hectare din Parcul Politehnica, trei hectare din Parcul Tineretului, câteva hectare din Parcul Herestrău, întregul Parc Izvor, Parcul Circului, Parcul Păsărari şi câteva sute de spaţii verzi dintre blocuri.

Conform normelor Uniunii Europene, suprafaţa verde alocată fiecărui locuitor trebuie să crească la 20 metri pătraţi până în 2010, iar treptat, până în 2013, la 26 metri pătraţi.

Ce prevede Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului, 114/ 2007

Având în vedere degradarea spaţiilor verzi de pe teritoriul localităţilor din România, cauzată de distrugerea acestora ca urmare a dezvoltării activităţilor economice şi sociale, în scopul îmbunătăţirii factorilor de mediu şi a calităţii vieţii prin creşterea suprafeţelor de spaţii verzi din localităţi, al protejării şi gestionării durabile a acestora, precum şi al creşterii standardelor de viaţă ale locuitorilor trebuie să ţină cont de faptul că lipsa unei reglementări imediate duce la imposibilitatea unui management corespunzător al mediului unei localităţi.

Lipsa unei planificări strategice în acest domeniu conduce la probleme grave de sănătate şi la o calitate scăzută a standardelor de viaţă ale populaţiei, elemente care vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României.

Cu 2,6% mai puţină suprafaţă împădurită decât prevede UE

Studiile Uniunii Europene spun că spaţiile verzi ar trebui să acopere aproximativ 30% din suprafaţa intravilanului unui oraş. De asemenea, repartizarea acestora trebuie să permită populaţiei să aibă acces la ele în aproximativ 15 minute de mers pe jos.

România este pe locul 13 în Europa din punctul de vedere al suprafeţelor împădurite, respectiv 26% din totalul teritoriului, adică cu 2,6% mai puţin. În prezent, partea forestieră a României ocupă o suprafaţă de 6,5 milioane de hectare, din care suprafaţa ocupată numai din păduri este de 6,3 milioane de hectare.

Potrivit statisticilor, alte ţări apropiate de România - ca relief şi condiţii climatice - au suprafaţa de spaţiu verde mai mare: Austria – 38%, Cehia şi Slovacia – 34,7%, Bulgaria – 35,2%.

În ceea ce priveşte raportul dintre suprafaţa împădurită a unei ţări şi numărul de locuitori, România este pe locul 10 la nivel european, cu 0,33 hectare pe locuitor, primele locuri fiind ocupate de ţările nordice: Finlanda, Suedia şi Norvegia, care au între 2,3 şi 4,6 hectare pe locuitor.

În Bucureşti, spaţiile verzi au dispărut în ultimii 18 ani în proporţie de 60%. Capitala are în prezent circa 13 milioane de metri pătraţi de spaţii verzi, faţă de 35 de milioane mp în 1989. Asta înseamnă că din 1990, ritmul dispariţiei zonelor verzi a fost de 100 de hectare pe an.

Prin urmare, unui bucureştean îi revin în prezent 2,5 mp de spaţiu verde, adică un sfert din norma minimă la nivel european, pe când capitale europene, cum ar fi Stockholm şi Londra, deţin suprafeţe de 83 şi respectiv 64 metri pătraţi pe cap de locuitor.

Spaţiile verzi din România tind să devină “întinderi de beton”

Botoşani, supranumit cândva „Oraşul Grădinilor”, a devenit o localitate plină de „betoane”. În prezent, putem vorbi de aproximativ 12 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, suprafaţă ce ar trebui să se dubleze în următorii cinci ani.

În Târgu Jiu există 64 de hectare de parcuri şi spaţii verzi. Raportat la numărul locuitorilor, cota de spaţiu verde pentru fiecare persoană este de 6 – 8 metri pătraţi, cu mult sub minimumul acceptat în Uniunea Europeană.

Pe ultimele locuri în ceea ce priveşte spaţiul verde se află: Călăraşi - 4,2% din suprafaţa judeţului; Teleorman - 5% din suprafaţa judeţului; Constanţa - 5,5% din suprafaţa judeţului; Brăila - 5,7% din suprafaţa judeţului; Ialomiţa - 5,8% din suprafaţa judeţului; Galaţi - 8,3% din suprafaţa judeţului; Olt - 9,6% din suprafaţa judeţului.

Statistici îngrijorătoare despre poluare

Sănătatea românilor este în pericol din cauza poluării. Bucureştiul a ajuns să fie pe primul loc în rândul capitalelor europene în ceea ce priveşte poluarea.

Bucureştenii inhalează în total 9 tone de praf zilnic, ei fiind ameninţaţi de o cantitate de praf de 260 – 280 de tone pe kilometru pătrat.

Asta în timp ce în alte capitale europene, cantitatea de praf este de sub 20 tone pe kilometru pătrat.
Praful nu este singurul factor dăunător care afectează sănătatea populaţiei.

Românii inhalează zilnic zeci de tone de plumb produse de gazele de eşapament ale automobilelor.

Aproximativ 65% din bucureşteni se supun zilnic unor concentraţii mai mari decât maximumul acceptat la nivel european de oxizi de azot, sulf, plumb şi monoxid de carbon.