"Sindicatele" pensionarilor se bat pe pomana Guvernului

Desi, conform legii, reprezinta interesele pensionarilor din intreaga tara, Consiliul National al Persoanelor Varstnice nu face decat sa imparta propriilor membri ajutorul guvernamental anual de 1 octombrie

Dupa modelul sindicatelor si al patronatelor, guvernantii s-au gandit sa organizeze si pensionarii intr-o structura unitara la nivel national, cu care sa poata negocia mai usor. Asa a aparut Consiliul National al Persoanelor Varstnice, a carui organizare si functionare a fost reglementata prin Legea 16 din martie 2000. Pentru a face viata usoara reprezentantilor pensionarilor, legea prevedea ca toate cheltuielile de personal aferente celor 10 posturi ale secretariatului tehnic al consiliului, transportul, diurna si cazarea pentru membrii consiliului veniti la sedinte in Bucuresti, precum si intretinerea, dotarea si functionarea sediului consiliului sa fie acoperite prin transferuri de la bugetul de stat. Precizam ca de astfel de "inlesniri" nu beneficiaza nici o alta structura non-guvernamentala, indiferent cat de reprezentativa ar fi. In noiembrie, sumele alocate in martie au fost considerate prea mici, asa ca legea s-a modificat printr-o ordonanta de urgenta. OG 184/2000 prevede ca bugetul de stat va suporta, pe langa cele insirate mai sus, cheltuielile curente ale filialelor judetene ale consiliului si indemnizatii lunare pentru presedintele consiliului si membrii comisiei permanente, la nivelul unui salariu mediu brut pe tara, pentru presedinte, si jumatate din aceasta suma, pentru ceilalti. In plus, salariul secretarului consiliului este stabilit la nivelul unui secretar general de minister. Cat de reprezentativ este acest Consiliu National al Persoanelor Varstnice pentru toti pensionarii din Romania este greu de spus. Presedintele consiliului, Miron Niculescu, numara membrii, ca Pristanda steagurile: "Noi consideram ca cifrele sunt foarte relative... Eu stiu, daca se considera ca in bugetul de asigurari sociale sunt 4,5 milioane de pensionari, inseamna ca la noi sunt vreo 3 milioane". Din cele 8 organizatii membre ale consiliului, majoritatea nu au vrut sa ne dezvaluie numarul pensionarilor pe care-i reprezinta. Surse din consiliu si un secretar de stat din MApN spun ca cifrele raportate de 7 organizatii aduna cu greu 1.500.000 de pensionari. Despre numarul de membri ai celei de-a opta organizatii - Uniunea Generala a Pensionarilor, condusa de insusi Miron Niculescu, nimeni nu stie nici o cifra. Nici el insusi, care ne-a lamurit bustean: "n-as putea sa va spun". Pensionarii care nu sunt membri ai celor 8 nu au sansa sa vada nici un ban din sumele pe care Guvernul le acorda anual de Ziua Varstnicilor, 1 octombrie. Anul trecut, aceste sume s-au ridicat la 9,3 miliarde de lei si, in marinimia sa, consiliul a hotarat sa dea ceva bani si altor 4 organizatii nemembre. Ce se intampla cu 3-4 milioane de pensionari care nu sunt membri ai nici unei organizatii? "Conform legii, au dreptul la fonduri de la Ministerul Muncii numai organizatiile membre ale consiliului (...) Sigur ca, daca exista vreun caz mai deosebit, un pensionar nevoias, il ajutam", ne-a explicat Niculescu, fara a ne putea oferi insa vreun exemplu de "caz deosebit". Ce altceva a mai facut consiliul in afara de actiunea de impartire a banilor dati de guvern? Niculescu ne-a spus ca s-a implicat in infiintarea economatelor - magazinele in care, pentru pensionari, preturile la produsele alimentare de baza sunt cu vreo 3.000 de lei mai mici - a discutat cu functionarii Casei Nationale de Pensii pentru a nu ii exclude din programul de recorelare a pensiilor si pe pensionarii cu vechime de munca incompleta, invalizi si a purtat tratative cu Casa de Asigurari de Sanatate sa imbunatateasca modul de compensare a medicamentelor. A mai avut o idee: "Fondul de pensii sa fie descongestionat de pensiile agricultorilor", adica ale celor mai saraci pensionari, cei care traiesc de la o luna la alta cu 500.000 de lei. In rest, ne-a pus la dispozitie o lista cu 26 de studii, majoritatea elaborate in 2004, pe care nu le poate distribui presei pentru ca nu are copii. Nici un proiect de lege nu a fost promovat in cei 3 ani de functionare de Consiliul National al Persoanelor Varstnice, cu exceptia OG 184/2000, cea prin care s-a "imbunatatit" sponsorizarea acordata de guvern functionarii consiliului. Reamintim ca, din 2000 pana in 2003, principala problema a pensionarilor a fost modul haotic de stabilire a pensiilor, indexarile facute sub rata inflatiei, recorelarile care au micsorat, pentru sute de mii de pensionari, nivelul pensiilor. "Reprezentantii" pensionarilor n-au suflat nici o vorba cand, din vina functionarilor, a caselor de pensii si a legislatiei varza, zeci de mii de pensionari s-au trezit cu somatii la usa, prin care erau sanctionati cu plata a milioane de lei pentru greseli in calcularea pensiilor. Nici articolele din presa, nici sutele de cazuri din instanta nu au avut vreun ecou la consiliu.