Sindicatele cer stergerea datoriilor unitatilor zootehnice si dublarea subventiilor

convorbire cu Stefan Nicolae, liderul Federatiei Agrostar

- Sustineti ca dezastrul din zootehnie a adus si beneficii. Cine a castigat de pe urma falimentarii producatorilor interni?
- Sectorul zootehnic a fost si este cel mai afectat de politicile macroeconomice de dupa anul 1990. Reformele din acest sector au fost duse pana la jumatatea drumului, in dauna producatorilor din vegetal si zootehnie, precum si a consumatorilor care platesc preturi mari pentru produsele din import, de calitate indoielnica. De cealalta parte, respectiv cei care au de castigat in urma acestui colaps al zootehniei romanesti, sunt importatorii si procesatorii de carne, in cardasie cu o clasa politica rudimentara care a inchis zeci de complexuri zootehnice la comanda. Iar acum, cand se doreste revitalizarea acestui sector, actionam cu jumatati de masura. Legea Creditului Agricol, Legea Pietelor, taxele vamale sunt aplicate prost, specialistii care cunosc realitatile si care pot revigora zootehnia fiind dati deoparte.
- Cum a devenit Romania, din exportator de carne, importator?
- Dintr-un exportator de carne, Romania a devenit importator major, exporturile devenind practic zero. In timp ce in Polonia, Ungaria si tarile din UE se manifesta grija pentru protejarea si stimularea cresterii animalelor, in Romania, prin asa-zise politici de concurenta deschisa, abordate mai ales in perioada 1996-2000, s-au produs scaderi mari ale efectivelor, in mod special la porc. Din complexurile industriale s-au pierdut in perioada respectiva aproximativ 2,5 milioane de capete, situatie nemaiintalnita in alte tari. Incepand cu anul 2001, ca rezultat al masurilor luate de actualul Guvern prin introducerea subventiilor la crescatorul de animale, s-a inregistrat o crestere a efectivelor de pasari in mod special, dar ritmul este inca lent, mai ales la porc, situand productia de carne mult sub necesarul de consum al tarii. Prin subventia acordata, s-a incercat de fapt sa se compenseze doar o parte din subventiile acordate de tarile din UE si CEFTA, care creau o concurenta neloiala pentru producatorii romani. Din pacate, situatia a ramas aproape neschimbata, lucru confirmat de preturile din vama. Dezvoltarea sectorului zootehnic a fost si este sustinuta de stat in toate tarile, iar realitatea demonstreaza ca, in tarile in care acest sprijin a fost mai consistent si pe termen mai lung, sectorul zootehnic s-a intarit si a devenit, dupa mai multi ani de sprijin, unul competitiv.
- Care este situatia unitatilor zootehnice in prezent?
- In primul rand, aceste unitati inregistreaza un nivel ridicat de datorii la bugete, acumulat in perioada 1996-2002, care a fost determinat de aceeasi concurenta a importurilor de carne subventionata. Producatorii romani au fost obligati sa vanda in pierdere, iar datoriile au fost "purtate" din an in an in bilanturile contabile ale unitatilor, fara o perspectiva reala de plata a lor, chiar si prin reesalonare. In acelasi timp, accesul la credite al acestor unitati este limitat din cauza bonitatii afectate de aceste datorii.
- Ce credeti ca s-ar putea face pentru echilibrarea sectorului zootehnic?
- In primul rand, aprobarea scutirii de plata a obligatiilor bugetare restante, precum si majorarea cu 100 la suta a subventiilor alocate pentru crescatorii de porc si pasare. In plus, ar trebui sa se aprobe un plafon de subventii de export de 200 de miliarde de lei pentru carne de porc, pasare si preparate din carne, dar si mentinerea taxelor vamale pana la sfarsitul anului 2006, atat la carne si produse din carne, cat si la capitolul "piese" si subproduse.