Sediul Parchetului Brasov nu poate fi retrocedat din motive de lupta de clasa

Imobilul a apartinut unei "exploatatoare" casnice si unui "mare comerciant" fara pravalie

"In puterea noptii, comunistii au intrat peste bunicii mei si i-au scos din casa. in 1951 au fost mutati intr-un beci al Militiei, iar casa cu subsol, parter si etaj a devenit sediul Militiei. Un an mai tarziu, dupa moartea bunicului, Ioan Ionica, bunicii nu i s-a permis nici sa-i faca parastasul, fiind trimisa cu domiciliu fortat la Ramnicu Valcea. Dupa sapte ani, adica in 1958, Sfatul Popular al orasului Stalin (Brasov), legalizeaza furtul si trece casa in acte ca nationalizata. Culmea este ca nationalizarea s-a facut pe numele unor morti", povesteste Anca Neculce, actrita la Teatrul Odeon din Bucuresti. De 11 ani, doamna Neculce se lupta sa reintre in casa bunicilor, numai ca, dupa Revolutie, in imobilul de pe Strada Eroilor nr. 1 din Brasov, s-a mutat Parchetul. in lungile procese de revendicare, chiar reprezentantii Parchetului au promis de mai multe ori in fata judecatorilor ca vor parasi imobilul, solicitand sa nu fie evacuati inainte de a-si face un nou sediu. Mai mult, procurorii au si recunoscut in fata magistratilor ca nu au nici un drept asupra imobilului. Instantele nu au avut, insa, curajul sa retrocedeze imobilul si sa-i lase pe procurori fara un acoperis deasupra capului. Asa ca, actiunea doamnei Neculce este admisa de doua ori si, tot de atatea ori, trimisa spre rejudecare la instantele de fond. in ajutorul magistratilor a sarit pana si Procurorul General, Ilie Botos. Acesta a cerut respingerea apelului pe motiv ca imobilul a fost confiscat corect. Mai mult, casa boiereasca apartine statului, este de interes public si a fost dobandita prin modurile prevazute de lege, pledeaza Botos. "in urma raspunsului dat de seful procurorilor, instantele judecatoresti stabilesc ca bunica a fost exploatatoare, desi toata viata ei a fost casnica. Bunicul ar fi fost mare comerciant, fiindca a detinut temporar functia de director tehnic al Fabricii de Celuloza din Zarnesti si cea de vicepresedinte al Camerei de Comert Brasov. Niciodata bunicul nu a fost proprietar al fabricii. La data nationalizarii acesta era inginer si, deci, Decretul 92/1950 il excepta de la nationalizare. Mai mult, pe parcursul celor 11 ani de procese nu s-a putut face dovada ca bunicii mei au obtinut venituri din inchirierea locuintei", a mai spus Anca Neculce. De altfel, doamna a incercat sa-si recupereze imobilul si pe Legea 10/2000, insa, cu toate ca in anul 2000 si-a suspendat procesele, nici asa nu a avut sanse de izbanda. Procurorii chiar i-au ras in nas spunandu-i: "Haideti, doamna, fiti serioasa, aici lucreaza niste oameni!". Actrita Anca Neculce este hotarata ca, dupa epuizarea tuturor cailor de atac, sa solicite Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg desfiintarea sentintei prin care bunicii au fost declarati exploatatori si, implicit, retrocedarea imobilului.