Şcolile de meserii nu scot meseriaşi

Din cauza condiţiilor improprii, mulţi elevi renunţă la cursuri Deşi piaţa muncii are nevoie de meseriaşi, nu are de unde-i lua. Elevii ocolesc şcolile de meserii, pentru că dotările

Din cauza condiţiilor improprii, mulţi elevi renunţă la cursuri

Deşi piaţa muncii are nevoie de meseriaşi, nu are de unde-i lua. Elevii ocolesc şcolile de meserii, pentru că dotările lipsesc, iar orele de practică sunt prea puţine comparativ cu cele de teorie.

Să fii elev la una din şcolile de arte şi meserii (SAM) constituie, în opinia elevilor, mai degrabă un motiv de ruşine decât de mândrie. Mulţi dintre cei care învaţă în aceste instituţii au intenţionat, de fapt, să înveţe la un liceu teoretic, dar nota mică de la testele naţionale nu le-a permis acest lucru.

Practică alături de şoareci şi gândaci

Rareş este elev la Grupul Şcolar "Dan Mateescu" din Călăraşi. El ne-a povestit că a făcut practică la bucătărie într-o cameră cu totul insalubră. "Mult timp am pregătit mâncare într-o cameră unde erau şoareci şi gândaci.

Pe lângă asta, noi, elevii, trebuie să cumpărăm veselă, deşi şcoala ar trebui să ne-o pună la dispoziţie", ne-a spus el. O altă nemulţumire a elevului este că face numai câteva ore de practică pe săptămână şi multă istorie şi geografie. Va termina în curând şcoala şi ştie să facă doar aperitive, piure de cartofi şi peşte umplut.

Rareş şi-a propus să finalizeze profesionala, să urmeze încă doi ani la liceu şi să reuşească la Facultatea de Drept.

Absolvenţii nu practică meseria

Dacă unii directori ai şcolilor de arte şi meserii se plâng de dotările slabe, de lipsa tehnologiei moderne, alţii au căutat soluţii proprii de finanţare. Teofil Vultur, directorul Colegiului "Viilor" din Capitală, a găsit metoda salvatoare: activităţile de catering ale elevilor şi participarea acestora la diverse evenimente organizate în marile hoteluri din Capitală.

O problemă majoră după finalizarea acestor şcoli este că puţini elevi ajung să practice meseria pentru care s-au pregătit. Elevii spun că profesorii sunt învechiţi, că le pasă numai de locul de la catedră şi mai puţin dacă ei beneficiază de specializările care se cer pe piaţă.

Necorelare cu piaţa muncii

Preşedintele Federaţiei Patronatelor din Industria Uşoară (FPIU), Maria Grapini, este de părere că actualele şcoli de arte şi meserii nu pregătesc oameni specializaţi pentru meseriile care se caută pe piaţa muncii.

"Nu există o corelare între nevoile de personal din industrie şi meseriile pentru care se pregătesc tinerii în aceste şcoli. Sunt foarte multe cazuri în care profesorii ţin de catedra lor şi predau nişte cursuri pentru calificări care nu mai au căutare. Am propus Ministerului Educaţiei să ceară patronatelor o listă cu meseriile deficitare de pe piaţă şi pregătirea profesională să se facă în consecinţă", a spus Grapini. Reprezentanta patronilor a amendat şi slaba pregătire a tinerilor care termină cursurile acestor şcoli.

"Nivelul de pregătire a scăzut foarte mult pentru că elevii sunt rupţi de partea practică. Şcolile nu sunt suficient dotate, iar patronii se tem să ia elevi în practică, deşi ar învăţa cel mai bine dacă ar fi implicaţi în procesul tehnologic", a explicat Grapini.

Un sfert din elevi termină SAM-urile

Potrivit celui mai recent raport elaborat de Ministerul Educaţiei, rata de absolvire a învăţământului profesional şi tehnic în perioada 2005-2006 a fost de 26,2%. Diferenţa între fete şi băieţi este în avantajul celor din urmă, cu aproximativ 10%. Învăţământul profesional şi tehnic este format din primul nivel de pregătire care se desfăşoară pe o perioadă de 2 ani şi un an complementar. În prezent, rata de şcolarizare este 75.524 de elevi pentru primul an, 67.976 pentru anul 2 şi de 59.186 pentru anul de completare.