Şcolile de meserii fabrică şomeri în serie

În timp ce în zonele defavorizate s-au dezvoltat programe care leagă învăţământul tehnic de nevoile de pe piaţa muncii, în Capitală se întâmplă exact invers. Liceele tehnice

În timp ce în zonele defavorizate s-au dezvoltat programe care leagă învăţământul tehnic de nevoile de pe piaţa muncii, în Capitală se întâmplă exact invers.

Liceele tehnice bucureştene nu ţin cont de meseriile care se cer pe piaţa muncii şi continuă să scoată promoţii întregi de absolvenţi care nu-şi găsesc o slujbă. Aceasta a fost concluzia raportului prezentat ieri la conferinţa anuală privind Asigurarea calităţii la nivelul unităţilor şcolare bucureştene din învăţământul profesional şi tehnic, organizată de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Potrivit datelor Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), 70% din liceeni au terminat cursurile la specializări industriale. Oferta de locuri de muncă din partea angajatorilor a fost însă de 28%, astfel că mulţi tineri s-au trezit din start şomeri. În construcţii sunt locuri de muncă, dar nu sunt absolvenţi. Anul trecut doar 2% din cei care au terminat şcoala aveau această specialitate, pentru o ofertă de 10%.

Lipsa identificării "ţintelor" educaţionale de către directorii unităţilor de învăţământ bucureştene a fost explicată de reprezentanţii Ministerului Educaţiei prin "conservatorism".

"Comparativ cu restul ţării, în care au fost începute din timp programele de reconversie profesională în cadrul învăţământului tehnic şi profesional, reţeaua şcolară a Capitalei s-a dovedit mult mai conservatoare", a precizat ieri Madlen Şerban, directorul CNDIPT din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prezentă la conferinţa organizată de ISMB.

Un alt motiv al rămânerii în urmă a Bucureştiului, comparativ cu multe dintre judeţele vizate, este că în această zonă nu au fost dezvoltate decât târziu programele "Phare TVET", prin care se stabilesc corelările dintre specializările absolvite şi necesarul de forţă de muncă în domeniile deficitare.

"Primele programe dezvoltate de Ministerul Educaţiei şi destinate acestei recorelări s-au adresat, pentru început, zonelor defavorizate din ţară, unde efectele au început deja să se vadă. Zonele în plină dezvoltare economică - aşa cum este situaţia Capitalei - abia acum intră în aceste programe", a mai precizat Madlen Şerban.

Programele "Phare TVET" au fost aplicate cu succes în mai multe judeţe din ţară, foarte bune rezultate fiind înregistrate în Iaşi, Constanţa sau Argeş.

Recalificarea profesorilor va dura doi ani

Este nevoie de cel puţin doi ani pentru recalificarea personalului didactic al Capitalei, dat fiind faptul că unele specializări îşi vor restrânge numărul de elevi, în timp ce altele vor necesita mult mai multe cadre didactice specializate în domeniile cerute pe piaţa muncii.

Numărul şomerilor tineri absolvenţi de şcoli tehnice este sporit de cel al liceenilor care termină profilul teoretic. "Peste 80% din absolvenţii de liceu ai Capitalei sunt din învăţământul teoretic, şi nu din cel tehnic" , atrage atenţia Madlen Şerban.