Satenii din Iptana - suparati ca au "donat" statului pamant pentru autostrada Bucuresti - Constanta

Satenii din Iptana, o localitate din judetul Calarasi, care au avut pamant pe amplasamentul autostrazii Bucuresti-Constanta, sunt la un pas de revolta. Satenii au dat pamantul pentru construirea

Satenii din Iptana, o localitate din judetul Calarasi, care au avut pamant pe amplasamentul autostrazii Bucuresti-Constanta, sunt la un pas de revolta. Satenii au dat pamantul pentru construirea autostrazii in baza unui simplu acord de principiu, care nu stipula nici valoarea despagubirii, nici termenul la care va fi platita, si au asteptat rabdatori sa-si primeasca banii. Acordul a fost incheiat cu una dintre firmele implicate in constructia autostrazii si mentiona doar numele proprietarului si suprafata expropiata. In ceea ce priveste despagubirea, acordul specifica doar ca aceasta se va face de catre Administratia Nationala a Drumurilor, prin negociere. Dupa doi ani de asteptare, fiica unuia din proprietarii de terenuri expropiati, Elena Sampulean, s-a dus la Ministerul Transporturilor sa reclame ca n-au venit banii. "Le-am spus ca iau pusca si care mai intra pe pamantul meu il culc la pamant, daca nu-mi dau banii. Un domn jurist mi-a raspuns ca nu este nici o problema si m-a intrebat cat vreau pe pamant. N-am stiut ce sa-i spun. Cei care mai erau prin biroul dumnealui au inceput sa se foiasca, sa intrebe cat este pretul pamantului in zona si pana la urma mi-au oferit 7.000 de lei pe metrul patrat. Bataie de joc! Am plecat de la minister, m-am dus la Senat, la partide. Pe cati i-am gasit au dat din umeri, iar la partide am vorbit cu secretarele, ca domnii erau plecati", povesteste Elena Sampulean. Intr-un tarziu a ajuns la sindicatul "Propact" (asociatie a proprietarilor de terenuri), al carui lider s-a angajat sa negocieze cu Administratia Nationala a Drumurilor, in numele ei, valoarea despagubirii. "Abia am ajuns in Iptana si s-a adunat aproape tot satul la usa casei in care poposisem. Mai toti satenii aveau acorduri de principiu si, in baza lor, isi asteptau banii de doi ani. Unii n-aveau insa nici macar acele acorduri. Pamantul le fusese luat in baza unei simple discutii si, de doi ani, nu venise nimeni sa le masoare suprafata expropiata. N-aveau nici un act", povesteste liderul Propact. Negocierile au mers usor. Functionarii AND au acceptat imediat sa plateasca satenilor 1,21 USD pe metrul patrat si 4 milioane de lei la hectar, echivalentul recoltei pe care ar fi putut-o obtine satenii in cei doi ani, de pe pamantul folosit pentru constructia autostrazii. Ramane insa problema oamenilor care si-au dat pamantul fara nici un act si care isi mai cer inca banii prin petitii pe la ministere.