"Salvati Copiii Romania" sprijina 81 de mici refugiati

Marco intinde mana si o lipeste de stanga lui Denis. Compara: "Ia sa vedem care-i mai alb". Marco vine din fosta Iugoslavie, iar Denis din Turcia. Ambii sunt de-o seama, au 11 ani si sunt prieteni

Marco intinde mana si o lipeste de stanga lui Denis. Compara: "Ia sa vedem care-i mai alb". Marco vine din fosta Iugoslavie, iar Denis din Turcia. Ambii sunt de-o seama, au 11 ani si sunt prieteni buni. Marco si Denis sunt doi dintre cei 81 de copii aflati sub ocrotirea Organizatiei "Salvati Copiii" Romania, care au fost alungati de razboiului din propria lor tara. Acum, Denis si Marco sunt bucuresteni si spun ca vor ramane toata viata in Romania. In tara lor nu vor sa se mai intoarca niciodata. "Era razboi. Acum e tot razboi si daca ma intorc, mor", spune Marco in romana. Orhan are 15 ani si e din Kurdistan. Pe cand era Saddam la putere in Irak, familia lui Orhan a fugit din tara si a ajuns in Bucuresti. "La inceput, am stat inchis in casa o luna. Mi-era frica, nu cunosteam pe nimeni, nu stiam limba. Cand ii auzeam credeam ca vorbesc de mine", isi aminteste baiatul primele zile in Romania. Acum lui Orhan ii place la Bucuresti. S-a imprietenit cu romanii, pe cei mai buni prieteni ai lui ii cheama Mihai, Cristi si Alex. "Alex e tigan, dar, nu stiu de ce, ma inteleg cel mai bine cu el (zambeste). Mi se pare un baiat de treaba". Nu regreta ca a plecat din Kurdistan, zice ca frica de moarte i-a determinat pe parintii lui sa ia o decizie buna. "Trebuia sa ne salvam vietile, daca mai stateam ne duceam la cer cu totii". Bombele care au cutremurat pamantul pe vremea razboiului lui Osama bin Laden, au alungat-o din casa ei si pe Diva, o fetita de 11 ani. "Am invatat limba intr-o luna. Imi place Romania, imi place scoala si imi place sa ma joc", spune copila cu zambetul pe buze. "Tu vezi doar un strain. El vede 23.000.000", sta scris pe afisul lipit la Palatul National al Copiilor. Afisul il arata, intr-o poza alb-negru, pe Faisal, un afgan de 15 ani. Sub afis, chiar Faisal in persoana imparte stegulete cu "Salvati Copiii". Imi zice ca nu prea isi mai aduce aminte de momentul in care parintii, bunicii si cei sapte frati ai lui au fugit din tara, acum sapte ani. Stie insa ca, aici, in Romania, "e bine". "O singura data am fost asa trist cum sunt in afis. Cand s-a imbolnavit mamaie de cap, ca isi facea griji, ii era dor de tara ei. Au dus-o inapoi in Afganistan ca doar asa se poate face bine".