Salvarea cercetarii romanesti mai poate veni doar de la Uniunea Europeana

Cercetarea iese, anul viitor, din subordinea Ministerului Educatiei

Patronatul si sindicatele din cercetare-proiectare au format acum trei ani o asa-numita celula de criza, incercand sa opreasca distrugerea institutelor si migratia creierelor. N-au avut succese remarcabile. Au reusit sa amane vanzarea de catre stat a unitatilor de cercetare unor "investitori" interesati doar de cladiri si terenuri, dar ramane de vazut pana cand. Fostul APAPS si Ministerul Educatiei si Cercetarii au promis ca vor elabora norme clare privind protejarea patrimoniului, personalului, arhivelor si obligarea noilor patroni la continuarea activitatilor de cercetare, dar aceste norme n-au aparut nici pana astazi, din cauza lipsei de interes a functionarilor APAPS. Iar AVAS, institutia care a mostenit dezastrul gestionat de APAPS, face presiuni ca privatizarea sa continue in lipsa acestor norme. Devalizarea unitatilor de cercetare privatizate deja, instrainarea sau chiar aruncarea la gunoi a arhivelor de importanta nationala pe care aceste unitati le detineau, au fost cunoscute chiar de premierul Adrian Nastase, dar nici o autoritate de stat nu a luat vreo masura. Banii pentru cercetare - 0,21 la suta din PIB, zero din sectorul privat Directori ai institutelor de cercetare, patronatul si sindicatele din domeniu au incercat ieri sa creioneze solutii pentru iesirea din criza in cadrul dezbaterii "Cercetarea romaneasca incotro?", organizata de Institutul de Cercetari si Proiectari Electrotehnice, cu sprijinul ziarului Adevarul si al Ministerului Educatiei si Cercetarii. O raza de speranta vine de la Uniunea Europeana. In cadrul Strategiei de la Lisabona, statele membre au hotarat sa investeasca masiv in cercetare, ca varf de lance al dezvoltarii economice. S-a stabilit chiar un obiectiv clar : in 2010, Europa trebuie sa devina lider in ceea ce priveste rezultatele cercetarii stintifice la nivel mondial, depasind performantele SUA si ale tarilor din Asia. Pentru aceasta, finantarea va avea doua componente - investitii de la bugetul statelor membre, care nu vor putea fi mai mici de 1 la suta din PIB, si din sectorul economic, care nu vor putea fi mai mici de 2 la suta din PIB. Deocamdata, nivelul finantarii cercetarii nationale difera de la un stat la altul. Romania se situeaza la coada clasamentului, cu doar 0,21 la suta din PIB finantare de la buget, si un dezinteres aproape total din partea sectorului economic. La polul opus este Finlanda, care aloca de la buget 7 la suta din PIB. Pana la aplicarea Strategiei de la Lisabona, Uniunea Europeana a inceput un experiment cu asa-numitele programe cadru menite sa coordoneze cercetarea stiintifica la nivel european. Fondurile acestor programe se strang din contributiile statelor membre UE si ale celor candidate, iar apoi se impart in cadrul unor licitatii de proiecte care respecta anumite li-nii directoare. Programul Cadru 6, care se va incheia in 2006, a pus accent pe cercetarea aplicativa, dar se pare ca strategia Uniunii Europene s-a schimbat, deoarece in planurile Programului Cadru 7, care va incepe din 2006, cercetarea fundamentala este reconsiderata. Strategiile Guvernului roman in domeniul cercetarii au respectat tendintele din UE, dar, din pacate, au ramas doar pe hartie. Participantii la dezbaterile de ieri s-au plans ca alocarea banilor destinati cercetarii n-a avut nici o legatura cu prioritatile stabilite oficial, ba mai rau, o parte din bani au fost deturnati catre educatie, ONG-uri, SRL-uri sau agentii care n-au nici o legatura cu cercetarea. De asemenea, din partea unitatilor economice nu s-a manifestat aproape nici un interes privind rezultatele cercetarii romanesti sau cerinte pentru un anumit tip de produs. S-a ajuns la situatii bizare, in care produse ale unitatilor de cercetare sunt exportate, dar nu-si pot face loc pe piata romaneasca. "Noi, cercetatorii, n-o sa murim; o sa emigram" O solutie simpla pentru promovarea cercetarii ar fi fost scutirea de taxe de catre Guvern a agentilor economici care dau comenzi de cercetare. Singura masura utila in acest sens a fost adoptata in domeniul cercetarii in agricultura, unde unitatile de cercetare au fost scutite de plata unor taxe si impozite. Daca extinderea acestui model la toate unitatile de cercetare ar fi fost costisitoare, adoptarea unui statut coerent al cercetatorului si a unei legi a cercetarii functionala ar fi fost un semn gratuit de bunavointa din partea Guvernului si a Parlamentului. Nici presedintele Iliescu n-a aratat mai mult interes fata de sprijinirea cercetarii romanesti. Megaseminarul privind migratia creierelor, organizat anul acesta sub patronajul domniei sale, s-a axat exclusiv pe ingrijorarea "cum ii aducem in tara pe cei care au plecat" si nicidecum pe crearea unor conditii decente celor care , inca, au mai ramas. "Noi, cercetatorii, n-o sa murim de foame, dar o sa plecam. Este absurd sa-i ceri unui tanar sa ramana in tara si sa produca minuni pe un salariu care nu-i permite sa-si plateasca nici macar intretinerea. Presedintele si guvernantii s-au declarat ingrijorati de migrarea creierelor. Am facut un program pentru sprijinirea tinerilor cercetatori. A fost aprobat intr-o forma care ne-a lasat un gust amar - doar pentru tinerii care si-au facut studiile in afara. Ceilalti, care au invatat in Romania, se pare ca nu merita sa fie sprijiniti", a declarat Radu Minea, presedintele Federatiei Sindicatelor din Cercetare - Proiectare. Pe ultima suta de metri a mandatului, Guvernul Nastase a facut totusi o fapta buna pentru cercetatori. A hotarat scoaterea acestui domeniu din subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii si infiintarea unei Autoritati Nationale pentru Cercetare, in subordinea directa a primului-ministru. Cel putin asa banii destinati cercetarii, putini cat sunt, nu vor mai fi ciuntiti, iar programele de cercetare nu vor mai fi "prioritatea a doua", dupa incalzirea scolilor, asigurarea numarului de profesori, salarizarea acestora si multe altele.