Românii strâmbă din nas la colegii cu dizabilităţi

Handicapul, apartenenţa la etnia romă şi vârsta peste 50 de ani, cele mai mari piedici Eurobarometrul privind discriminarea, făcut public ieri, a luat în considerare şase forme de

Handicapul, apartenenţa la etnia romă şi vârsta peste 50 de ani, cele mai mari piedici

Eurobarometrul privind discriminarea, făcut public ieri, a luat în considerare şase forme de discriminare: originea etnică, dizabilităţile, orientarea sexuală, vârsta, religia, genul. El a fost realizat în toate statele Uniunii Europene în perioada iunie-iulie 2006. În România a fost stabilit un eşantion de 1.001 persoane, a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse, ANES, Maria Moţa.

Potrivit rezultatelor, 79 la sută din cetăţenii UE şi 75 la sută din români consideră că cel mai mare dezavantaj, în contextul societăţii actuale, îl constituie handicapul. Originea etnică şi vârsta de peste 50 de ani sunt alte elemente care provoacă dezavantaje, acest lucru fiind afirmat de majoritatea cetăţenilor europeni şi români.

Femeia la conducere, mai agreată în UE

Ceilalţi cetăţeni europeni acceptă imaginea unei femei în poziţie de conducere în proporţie de 77%, în timp ce românii văd sexul frumos pe un fotoliu directorial într-un procentaj de 72%, potrivit Eurobarometrului prezentat ieri. În aceeaşi situaţie se află şi acceptarea femeilor în parlament. 64% din români îşi doresc femei-parlamentar, în timp ce restul eurocetăţenilor le văd în forul legislativ în proporţie de 72%.

Totuşi, diferenţe mai mari între media europeană şi cifrele româneşti se înregistrează la percepţia privind nevoia de a avea mai multe persoane cu dizabilităţi printre colegii de muncă. Românii intervievaţi cu ocazia sondajului s-au declarat de acord în proporţie de doar 48%, cu 26 de puncte procentuale sub media europeană. În aceeaşi notă refractară, nici parlamentarii de origine etnică diferită nu sunt mai bine văzuţi aici, decât în UE. Numai un sfert din concetăţenii chestionaţi au acceptat această idee, în timp ce europenii sunt de acord într-un procentaj de 44% cu etnici diferiţi de majoritate în parlamentele lor.

Noţiunile de toleranţă trebuie învăţate la şcoală

Aproape jumătate din români consideră că noţiunile de bază ale toleranţei trebuie să vină de la cursuri, în timp ce europenii cred în proporţie de 42% că şcolile şi universităţile îndeplinesc un rol important în combaterea discriminării. Dar, când vine vorba de părinţi, situaţia se inversează. Mai puţin de un sfert din concetăţeni văd în mamă şi tată un factor care îi educă în spiritul toleranţei faţă de semeni. În restul UE, părinţii se implică mult mai mult în această activitate, 40% din europenii chestionaţi fiind de acord din acest punct de vedere.

Presa este văzută în proporţii relativ identice, ca factor de combatere a discriminării; 34% la noi, 35% în UE. Guvernul este considerat mai de încredere în lupta pentru egalitate de şanse în restul Europei (31% din repondenţi) faţă de România, unde doar un sfert din populaţie îl consideră de bază prin măsurile antidiscriminare pe care le-a luat. Nu mai puţin de 40% din concetăţenii chestionaţi au declarat că printre prietenii şi cunoştinţele lor se numără şi persoane de etnie romă, în timp ce doar 12% din europeni se află în situaţia respectivă. O posibilă explicaţie ar fi şi procentajul mai scăzut de romi din restul ţărilor membre UE.

3% recunosc că au prieteni printre minorităţi

Dar dacă este vorba de minorităţile sexuale, peste o treime din europeni declară că au prieteni printre persoanele membre ale acestei minorităţi. În schimb, doar 3% din români declară că au prieteni şi cunoştinţe printre ei. Cele trei procente de concetăţeni care recunosc că ştiu persoane de altă orientare sexuală par puţin ireale, deoarece statisticile internaţionale indică faptul că între 5 şi 7% din populaţia României se plasează în categoria menţionată.