Românii, pe post de sclavi la muncă în Germania

Însetaţi şi înfometaţi, sute de lucrători sezonieri români trudesc zi-lumină în agricultura germană, pe sume derizorii, locuind în barăci fără apă şi grup sanitar, plasate chiar la

Însetaţi şi înfometaţi, sute de lucrători sezonieri români trudesc zi-lumină în agricultura germană, pe sume derizorii, locuind în barăci fără apă şi grup sanitar, plasate chiar la "locul de muncă"

Cazurile de exploatare a conaţionalilor în ţara lui Schiller devin mai numeroase pe zi ce trece. De cele mai multe ori, angajatorii nu respectă suma prevăzută ca salariu în contractele de muncă, nu le asigură condiţiile minime de igienă şi cazare, impunându-le totodată un program de lucru aidoma celui din lagărele celui de-al treilea Reich.

Acum câteva zile, inspectorii de muncă germani din Augsburg, însoţiţi de poliţia de frontieră, au descins într-un sătuc bavarez, în care au descoperit 118 culegători de căpşuni veniţi din România, care trăiau în condiţii inumane. În plus, din cauza ţepei pe care le-a dat-o patronul, practic, ei ajunseseră să mănânce din mila locuitorilor satului Oberndorf din apropierea plantaţiei, relatează cotidianul local, "Augsburger Allgemeine". Salariul real primit de români de la angajatorul german era mult sub limita de subzistenţă. Ei erau cazaţi în containere, chiar lângă câmp, fără condiţii minime de igienă - apă şi grup sanitar. Suprafaţa unei încăperi era de doar nouă metri pătraţi, în care trebuia să se înghesuie câte patru persoane. Pe lângă aceste lipsuri, nu li se asiguraseră nici frigidere, şi nici pubele.

Salariul, cu mult sub promisiuni

Promisiunea angajatorului - care era şi proprietarul plantaţiei de căpşuni - a fost o remuneraţie de cinci euro pe oră. Dar lucrătorii români au primit doar 1,2 euro, restul fiindu-le reţinuţi pe post de cheltuieli de... masă şi cazare. În condiţiile date, în disperarea lor, mai mult de jumătate dintre românii de acolo au plecat. Cei care au rămas au ales să intre în grevă, autorităţile fiind deja îngrijorate de soarta lor.

Pe lângă patronul plantaţiei - care a plecat în concediu -, au ajuns în vizorul anchetatorilor atât poliţistul local, cât şi cel de frontieră. Echipele de cercetare a cazului au făcut şi o percheziţie la locuinţa angajatorului.

Între altele, el este bănuit de trafic de carne vie, la care se adaugă acuzaţiile de diminuare nejustificată a salariului în raport cu contractul, cât şi de însuşire abuzivă de bani.

Situaţia se repetă destul de des

Nu este primul caz când românii plecaţi la muncă în Germania au întâmpinat dificultăţi din partea angajatorilor. În urmă cu aproximativ o lună, la poarta Ambasadei României din Berlin a sosit o româncă de 24 de ani care a solicitat ajutor. Extrem de tensionată, tânăra a povestit că în localitatea Parken, în apropiere de Magdeburg, un grup de români, angajaţi de un fermier local la cules de sparanghel, trăieşte în condiţii inimaginabile. Consulul Remus Mărăşescu s-a deplasat la faţa locului unde a găsit 175 de conaţionali, angajaţi cu forme legale, cazaţi în condiţii mizere într-o baracă de lemn, înghesuiţi şi lipsiţi de orice urmă de confort. La sesizarea oficialului român, autorităţile au intervenit pentru remedierea situaţiei. Într-un alt caz, petrecut tot în luna mai, 25 de români au venit în faţa ambasadei spunând că au fost înşelaţi de un patron care le-ar fi promis slujbe în Danemarca. Muncitorii nu mai aveau niciun ban, aşa că angajaţii ambasadei i-au hrănit cu mâncare de acasă şi i-au lăsat să intre după terminarea programului în sediul secţiei consulare pentru a se spăla.

După o săptămână, timp în care oamenii au fost atent supravegheaţi de poliţiştii germani, oficialii ambasadei au reuşit să convingă o firmă de transport de persoane să repatrieze grupul de români.

Lipsa ataşatului pe litigii de muncă, principala cauză

În momentul de faţă, la Ambasada României din Berlin, încă nu există o persoană cu care lucrătorii români din Germania să poată lua legătura, în asemenea cazuri. Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă spune că vinovatul pentru această situaţie este Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, pentru că a tergiversat trimiterea unui ataşat.În replică, Paul Păcuraru, ministrul muncii, arată că, din motive administrative, prezentarea la post a persoanei respective a fost amânată. "Ataşatul nostru pe probleme de muncă, Miron Constantin, se va prezenta la post pe data de 24 iunie", promite Paul Păcuraru.

Gravidă în nouă luni, pe şantier în Cipru

O româncă însărcinată în nouă luni lucrează pe un şantier din Cipru, pentru că altfel nu-şi poate duce existenţa. Potrivit presei cipriote, condiţia materială a femeii este grea. De două săptămâni nu mai are curent electric, iar din noiembrie 2006, nu a mai primit ajutorul social. În fiecare zi trebuie să cumpere mâncare gătită pentru că nu are curent ca să gătească şi nici frigider unde să ţină mâncarea. Serviciile sociale cipriote au anunţat că vor oferi un ajutor financiar.