Românii cred că munca dăunează sănătăţii

Salariaţii nu sunt dornici să afle în ce fel îşi pot face jobul mai uşor şi mai sănătos, iar angajatorii nu se grăbesc să-i informeze Calitatea locurilor de muncă din România este,

Salariaţii nu sunt dornici să afle în ce fel îşi pot face jobul mai uşor şi mai sănătos, iar angajatorii nu se grăbesc să-i informeze

Calitatea locurilor de muncă din România este, în continuare, scăzută comparativ cu Uniunea Europeană, se arată într-un studiu realizat recent de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFES). Românii lucrează mai mult timp faţă de restul muncitorilor din UE şi sunt printre cei mai expuşi la problemele de sănătate generate de job. În plus, tinerii absolvenţi îşi găsesc cu greutate un loc de muncă în ţară, în specializarea absolvită.

Lucrătorii români sunt printre cei mai expuşi europeni la riscuri fizice la locul de muncă. Potrivit datelor prezentate în analiză, 78,8% lucrează stând în picioare, 77,2% fac mişcări repetitive cu mâinile, 45% sunt expuşi la temperaturi ridicate, iar 38,6% - la temperaturi joase. Alţi 48,1% din salariaţi muncesc într-un mediu toxic, în timp ce 45,1% trebuie să care încărcături grele.

Datele utilizate de Ministerul Muncii au la bază analizele Fundaţiei europene pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă. Analiza arată că peste 50% din salariaţii români consideră că munca le afectează sănătatea. Potrivit aceleiaşi surse, România se află pe ultimul loc în Europa, cu cei mai puţini lucrători care şi-au luat concediu medical - aproximativ 10%.

Salariul minim, printre cele mai mici din Europa

Media orară săptămânală de lucru în România este mai mare ca media europeană. Un salariat român cu normă întreagă munceşte 41,3 ore/săptămână, faţă de 40,5 ore/săptămână cât reprezintă media în celelalte ţări UE.

Aproape 50% din români lucrează şase sau şapte zile pe săptămână, faţă de 22% media UE. România se află însă pe penultimul loc în ceea ce priveşte cuantumul salariului minim stabilit în statele UE, care reglementează un asemenea tip de venit.

Astfel, în timp ce la noi salariul minim este de 114,3 euro/lună, în Luxemburg - de exemplu - este de 1.570,3 euro/lună. Ca urmare, peste 40% din români nu sunt satisfăcuţi - într-o măsură mai mică sau mai mare - de locul de muncă, România situându-se pe ultimul loc în Europa în privinţa acestui indicator.

Muncă multă, productivitate scăzută

"Poporul român are o tendinţă de-a dreptul masochistă spre muncă, chiar dacă nu se poate spune acelaşi lucru despre productivitate", este de părere dr. ing. Mihai Costescu, director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii (INCPDM). El indică faptul că un efort deosebit în activitate nu generează şi o calitate a muncii, pe măsură.

Aşa apare un dublu risc: cel de sănătate - la salariat, şi cel de slabă productivitate - în paguba angajatorului. "Prin lege, angajatorul este obligat să-l facă pe salariat să accepte toate măsurile de siguranţă impuse de locul de muncă! Chiar şi contra voinţei sale! Numai că, deocamdată, salariaţii nu sunt dornici să se informeze prea mult despre cum să-şi facă munca mai uşoară, mai sănătoasă şi, implicit, mai productivă... Şi nici angajatorii nu se grăbesc să le indice aceste facilităţi, pentru simplul motiv că mulţi nu le cunosc!", a constatat directorul general al INCPDM.

Studiile, invers proporţionale cu şansele de angajare

Durata medie de căutare a unui loc de muncă pentru tineri în domeniul în care s-au pregătit este de aproximativ trei ani, indică datele din analiza MMFES. În România încă se oferă locuri de muncă pentru calificări fără pretenţii şi astfel cei cu pregătire de lungă durată îşi găsesc cu greu un loc de muncă în domeniul absolvit.

Din acest motiv cei mai mulţi tineri cu studii optează pentru a părăsi ţara. Salariile scăzute şi şansele reduse de a face carieră sunt alte două motive pentru care tinerii nu sunt atraşi de locurile de muncă din ţară. Analiza arată că această situaţie poate fi efectul unei corelări scăzute între programele de învăţământ şi calificările cerute pe piaţa muncii.

Studiul MMFES mai indică faptul că, în acest moment, lipsesc informaţii consistente despre gradul de saturaţie pe anumite calificări sau cu privire la dinamica unor ocupaţii. Tocmai de aceea pentru mulţi tineri specializarea aproape că nu contează pe piaţa muncii, deoarece foarte puţini dintre ei reuşesc să se angajeze în profilul studiilor absolvite.