Români exploataţi în viile spaniole

Agricultorii iberici îi pun pe imigranţi să muncească "la negru" pentru profituri mari De o lună, aproximativ o mie de imigranţi români şi bulgari, majoritatea de etnie romă, sunt

Agricultorii iberici îi pun pe imigranţi să muncească "la negru" pentru profituri mari

De o lună, aproximativ o mie de imigranţi români şi bulgari, majoritatea de etnie romă, sunt victimele locuitorilor dintr-un sat aflat în provincia spaniolă La Mancha (centrul Spaniei), potrivit cotidianului "El Pais". Localnicii le cer să le culeagă viile fără să le întocmească permise de muncă, cazându-i în condiţii mizere, dar la preţuri enorme.

Publicaţia citată prezintă, într-un reportaj, situaţia celor aproximativ o mie de români şi bulgari (inclusiv femei şi copii), majoritatea de etnie romă, care au sosit în satul Moral de Caltrava, din La Mancha, pentru a lucra la culesul viilor. Cei mai mulţi dintre ei au venit direct din ţara de origine, după o călătorie de patru zile cu autocarul, fără opriri. Ceilalţi s-au adunat aici din alte provincii spaniole, în speranţa că vor găsi de lucru în această perioadă, în care este nevoie de forţă de muncă sezonieră în zonele viticole.

Explicaţiile ţăranilor spanioli nu stau în picioare

Un agricultor local, Roque Gutierrez, afirmă că problema nu este lipsa locurilor de muncă, deoarece sunt aproximativ 7.000 de hectare de vie care aşteaptă să fie culese. Pentru aceasta ar fi necesari circa o mie de lucrători, practic exact numărul celor sosiţi pentru a munci. Adevărata dificultate este legată de aplicarea moratoriului privind forţa de muncă din România şi Bulgaria, subliniază el.

"Explicaţia nu prea stă în picioare... Cetăţenii români şi bulgari au drept de şedere trei luni, timp în care potenţialii angajatori le pot obţine permis de muncă sau autorizaţie de muncă sezonieră, fără să fie încălcat moratoriul!", explică Liliana Bogdan, directorul Direcţiei pentru Protecţia Românilor care Lucrează în Străinătate, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, instituţie care a preluat şi activitatea Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă.

În schimb, primarul din Moral de Caltrava, Jose Maria Molina, el însuşi agricultor, justifică situaţia prin faptul că proprietarii de vii nu puteau întocmi actele necesare pentru angajarea românilor şi bulgarilor înainte de sosirea acestora în La Mancha, deoarece nu ştiau de câte persoane vor avea nevoie la culesul viilor.

Între timp, unii localnici au găsit o metodă de a profita de pe urma situaţiei dificile a cetăţenilor români şi bulgari. Conform primarului Molina, unii proprietari îşi închiriază casele, dintre care unele sunt lipsite de utilităţi, imigranţilor care au nevoie de o locuinţă, la preţuri exorbitante. Mai mult decât atât, pentru a se asigura că imigranţii nu vor pleca fără să plătească, unii proprietari le reţin paşapoartele, ca garanţie.

Legea-i favorabilă, localnicii - nu!

Agricultorii locali mai profită şi de faptul că imigranţii nu cunosc ultimele măsuri luate de administraţia provinciei, tocmai pentru că vor să se asigure de forţă de muncă la preţuri minime. "Urmare a deciziei Administraţiei provinciei Castilla La Mancha, Spania, cetăţenii români care sunt înregistraţi la primăriile din această regiune pot obţine o autorizaţie de muncă sezonieră pe perioada recoltării strugurilor, chiar dacă nu au drept de muncă", potrivit informaţiilor primite din partea ataşatului pe probleme de muncă şi sociale, din cadrul Ambasadei României la Madrid.

Aşa cum se precizează şi în buletinul săptămânal de informaţii al Ministerului Muncii şi Afacerilor Sociale din Spania, "se admit solicitări de autorizaţii de muncă sezonieră, în afara temeiului legal stabilit, pentru salvarea recoltei de struguri din provincia Castilla La Mancha".

Numai că, în situaţia în care cererile de autorizaţii de muncă sezonieră sunt admise, muncitorii agricoli imigranţi angajaţi legal ar trebui să fie plătiţi cu salariul minim pe economie în domeniul respectiv, ceea ce ar diminua profiturile localnicilor.

Riscurile muncii ilegale în străinătate

Agen ţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă atrage atenţia că persoanele care pleacă ilegal la muncă în străinătate se supun unor riscuri considerabile. Printre acestea se numără imposibilitatea de a reclama angajatorul în cazul în care acesta nu-şi plăteşte angajatul şi nu a dispus luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie socială. Imigranţii salariaţi "la negru" nu beneficiază nici de asigurări medicale, indemnizaţii în caz de accident de muncă, boli profesionale etc. În plus, sunt cei mai expuşi pericolului de a deveni victime ale exploatării şi traficului de fiinţe umane.