Reglementarile din transportul public de taxi in Capitala incalca Legea Concurentei

Actuala forma de organizare a serviciului de transport public de persoane in Bucuresti, in special in domeniul taximetriei, incalca Legea Concurentei si restrange dreptul consumatorului de a alege

Actuala forma de organizare a serviciului de transport public de persoane in Bucuresti, in special in domeniul taximetriei, incalca Legea Concurentei si restrange dreptul consumatorului de a alege intre calitati si tarife diferite. Prin Hotararea numarul 169 din anul 2003, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a limitat numarul licentelor de taxi la 10.000 si a impus un tarif minim de 4.500 lei pe kilometru si un tarif maxim de 80.000 lei/km (pentru taximetrie considerata de lux). Mai mult, la 20 mai 2004, consilierii municipali au "impartit" licentele, luand in considerare mai mult interesele societatilor de taxi si mai putin pe cele ale taximetristilor independenti: doua treimi au fost alocate societatilor si o treime independentilor, care, avand costuri mai mici, practicau automat un tarif mai mic. Practic, sub pretextul unui serviciu de calitate, prin aceasta masura, patronii firmelor mari de taxi impuneau un nivel extrem de ridicat (aproape dublu) al tarifelor. A fost nevoie ca tocmai Consiliul Concurentei sa intervina pentru a stopa elanul crescator de tarife al consilierilor angrenati in mod ciudat in jocurile tot mai agresive ale patronilor firmelor de taxi. Doar in urma interventiei ferme a acestei institutii, consilierii municipali au redus tariful de ruinare la 4.500 lei pe km, fata de aproape 7.000, cel propus initial. Activitatea de taximetrie din Bucuresti nu avea nevoie de limitarea numarului de taxiuri, ci doar de o buna organizare in acordarea si urmarirea folosirii licentelor. Daca in toamna anului 2003 tariful minim - practicat de regula de independenti - era de 3.500-4.000 de lei pe kilometru, cel mai des practicat tarif de acum este de 9.900 de lei pe kilometru. In loc sa sanctioneze eventualele ilegalitati facute de taximetristii independenti sau de cei de firma si sa le retraga licentele, inspectorii primariei au preferat sa adopte reglementarile patronilor. Astfel, in prezent, cei mai multi dintre cei aproape 11.000 de taximetristi independenti, ramasi fara licente, au ajuns sa se angajeze la firme. Aici, din cauza tarifelor ridicate impuse de patroni, prefera sa stea la colt de strada si sa accepte doar curse pe distante lungi sau sa astepte comenzi primite prin statie. Din acest motiv, bucurestenii gasesc foarte greu un taxi prin comanda telefonica, mai ales la orele de varf, sau se trezesc cu un refuz (la fel de ilegal) atunci cand cursa este mai scurta de cinci kilometri. La randul lor, soferii - obligati de unele firme sa aduca o cota zilnica de incasari de 1,5 milioane lei - cer ca tariful de pornire sa acopere o distanta minima de cinci kilometri. In acest fel, spun ei, nu ar mai refuza nici un client. Pana nu de mult, taximetria reprezenta in Bucuresti, ca si in alte tari civilizate, un mod de a castiga bani peste salariu sau o alternativa la somaj pe termen scurt. In conditiile de monopol impuse de patronii companiilor de taxi, aceasta activitate devine o cauza de somaj. Iar asta se vede din faptul ca, in ultima vreme, desi soferii pleaca in cautarea altor locuri de munca, patronii prefera sa pastreze masinile in garaje, decat sa scada tarifele sau cota zilnica de incasari. Principalii vinovati pentru serviciile proaste si scumpe oferite de companiile de taxi sunt Primaria Capitalei si CGMB, care au adoptat actuala politica, fara sa detina un studiu de necesitate nici inainte de adoptarea hotararilor si nici acum. Intamplator sau nu, cele doua institutii au facut jocurile patronilor chiar inaintea campaniei electorale pentru alegerile locale de anul trecut.