Refacerea inimii Bucurestiului - un sir nesfarsit de amanari

* Reabilitarea centrului istoric va incepe cel mai devreme la vara * Interzicerea circulatiei auto - peste un an si jumatate

Proiectele destinate refacerii centrului istoric al capitalei Romaniei, desi numeroase, au avut efecte minime. Primul care a avut o astfel de initiativa a fost primarul Crin Halaicu, el incercand in anul 1995 sa coaguleze interesele bancilor care aveau sedii in aceasta zona. Asa a fost infiintata Fundatia pentru Reconstructia Bucurestiului, in care a fost atrasa, alaturi de municipalitate si banci private, chiar Banca Nationala a Romaniei. Organizatia nu a reusit decat sa refaca fatadele si sa consolideze unele cladiri ale bancilor si ale unor institutii ale statului. Primarul Victor Ciorbea, devenit dupa cateva luni prim-ministru, a impus o ordonanta prin care declara centrul istoric o zona de interes national. Scopul era de a permite guvernului sa se implice financiar in refacerea si readucerea centrului istoric "cu iz medieval si nuante romantice" in circuitul turistic al orasului. Din pacate, dupa nici un an, proiectul a murit la fel ca toate celelalte. Primarul Viorel Lis s-a implicat si el in astfel de proiecte, atragand fonduri si initiative externe (PNUD si PHARE). In anul 2001, Guvernul Romaniei a stabilit printr-o alta ordonanta aria centrului istoric, in suprafata totala de 56 de hectare. Acesta se afla in interiorul perimetrului determinat de strazile Calea Victoriei, Splaiul Unirii, Bd. C. Coposu, strada Hristo Botev, Bd. Carol si Regina Elisabeta. In urma cu peste un an, Consiliul General a adoptat un proiect de organizare a traficului si reabilitare a zonei istorice a Capitalei, folosind o suma de 9,5 milioane euro (8 milioane de euro provenind de la BERD si 1,5 milioane de la buget). In baza acestui proiect, firma HOK International Limited a castigat licitatia pentru proiectare si in luna ianuarie a acestui an a prezentat proiectul de reabilitare a infrastructurii in zona-pilot a centrului istoric, intinsa pe 37 ha, intre strazile Lipscani si Splai si intre Calea Victoriei si bulevardul Bratianu. Va urma, in aceasta primavara, licitatia internationala pentru desemnarea firmei de executie a lucrarilor de inlocuire a infrastructurii, dar primele organizari de santier ar putea aparea aici abia la vara.
In centrul istoric vom avea minihoteluri, pensiuni, carciumi romanesti, cafenele si artizanate
Tot recent, Consiliul municipal a adoptat Planul de urbanism zonal (PUZ), realizat de echipa condusa de arhitectul Nicolae Lascu, si care stabileste perspectivele de dezvoltare urbanistica a intregii arii istorice, stabilita de ordonanta din 2001. In aceasta zona, cladirile au specific diferit, aria construita in zona Coltei nu are aceleasi trasaturi urbanistice si arhitecturale cu zona comercial-mestesugareasca Lipscani-Blanari-Selari. "Am prevazut in PUZ masuri care sa duca la reabilitarea cladirilor, pana la constructii noi. Regimul de inaltime va trebui sa tina seama de regimul zonei invecinate, pentru fiecare cladire fiind posibilitati variate de interventie. Strazile vor fi cu paviment de piatra de diferite modele. Dar, mai intai, primaria trebuie sa stabileasca rapid regimul juridic al cladirilor, urmand ca abia apoi sa fie incurajati proprietarii sa redea cladirilor destinatiile vechi. Vor fi probabil minihoteluri, pensiuni, restaurante cu specific, cafenele, toate cu tinta atat spre turisti, cat si spre bucuresteni. Noi am prevazut ca pe strazi si chiar fronturi (lant de cladiri - n.r.) sa existe vitrine, tocmai pentru a incuraja functiunile comerciale", ne-a declarat arhitectul Lascu. El a adaugat ca ar fi necesare in zona servicii cum ar fi mici tipografii, pictori, confectioneri de diverse produse, in general mestesugari de tip urban, nu numai cei cu modele populare. Planul mai prevede eliminarea tramvaiului din Piata Sfantu Gheorghe, pentru ca zona sa devina exclusiv pietonala. Daca municipalitatea si primarul sectorului 3 doresc sa inchida circulatia in aceasta zona cat mai repede, pentru a putea incepe lucrarile, birocratia licitatiilor si specialistii in domeniul traficului spun ca intreaga zona va putea fi declarata exclusiv pietonala cel mai devreme peste un an si jumatate, pastrandu-se circulabila strada Doamnei, paralela cu Lipscani.