Rasismul şi xenofobia fac ravagii în ţările UE

Romii, turcii şi muncitorii imigranţi sunt categoriile supuse cel mai des discriminării, se arată într-un raport de specialitate, primul de acest fel care ia în calcul datele din cele 27 de

Romii, turcii şi muncitorii imigranţi sunt categoriile supuse cel mai des discriminării, se arată într-un raport de specialitate, primul de acest fel care ia în calcul datele din cele 27 de state

Raportul publicat în 2007 de Agenţia Europeană pentru Drepturile Fundamentale a fost elaborat după datele Centrului European pentru Monitorizarea Rasismului şi a Xenofobiei.

Raportul face o analiză a datelor pe 2006 referitoare la discriminare şi excludere socială, precum şi a felului în care autorităţile din statele membre UE, inclusiv România şi Bulgaria, au înţeles să pună în practică Directiva Europeană pentru Egalitate Rasială.

Discriminarea prin nume este o practică des întâlnită în multe ţări ale UE, precum Suedia, Franţa, Slovacia sau Ungaria. Astfel, un CV al unei persoane care are o sonoritate arăbească a numelui îi va asigura posesorului şanse reduse de angajare în aceste ţări.

Accesul la canalele de informare privind piaţa muncii este şi el net în favoarea nativilor suedezi în detrimentul celor arabi, se arată într-un Raport al Agenţiei Europene pentru Drepturile Fundamentale publicat în 2007. Potrivit acestuia, o altă formă de discriminare la angajare este cea dată de origine şi culoarea pielii.

Astfel, dacă acestea nu corespund cu ale majorităţii, riscurile ca postul declarat iniţial vacant să devină pe dată indisponibil sunt foarte mari. Astfel de situaţii au fost raportate în Franţa, Cehia şi Ungaria.

În Cehia, o clientă de etnie romă care a intrat într-un restaurant a fost rugată de patronul acestuia să părăsească localul pe motiv că este un club privat din care ea nu face parte. Imediat ce femeia romă a părăsit incinta, alţi doi clienţi de altă etnie au intrat în local, fiind serviţi imediat de chelneri.

Un alt caz detaliat în raport este cel al unei franţuzoaice de culoare, cetăţean al acestei ţări. Cu o diplomă de coafeză în mână, ea a încercat să se angajeze la un salon din Chateaubriand. Patronul i-a spus că nu este în căutare de angajaţi deşi tânăra aflase de postul respectiv de la agenţia de ocupare.

Tânăra l-a întrebat pe manager dacă este interesat de angajarea unei prietene de-a ei de culoare albă, iar managerul a acceptat să o întâlnească pe aceasta din urmă. La ancheta făcută de inspecţia muncii, managerul salonului a replicat că clienţii lui "se simt mai bine" în compania unei femei albe decât a unei negrese.

Tribunalul a considerat că managerul a discriminat-o pe tânăra de culoare şi l-a obligat pe manager să plătească o amendă de 3.000 de euro, precum şi o sumă suplimentară pentru neplăcerile cauzate tinerei.

În Italia, în decembrie 2006, o italiancă de culoare s-a plâns că patronul unui restaurant a refuzat să o angajeze pe motiv că are o culoare a pielii care i-ar "putea deranja pe clienţi". Cazul a stârnit intervenţia ministrului italian al solidarităţii sociale, care l-a atenţionat pe patron că va rămâne fără licenţă de funcţionare.

Discriminarea romilor

Raportul nominalizează România printre ţările în care romii sunt discriminaţi. Potrivit acestuia, accesul la educaţie al acestei categorii sociale este foarte redus, iar şansele de angajare sunt şi ele foarte scăzute.

Datele cuprinse în raport arată că, în 2002, numai 34% din romi aveau o slujbă care să le asigure un venit stabil, în timp ce procentul românilor aflaţi în aceeaşi situaţie era de 71%, iar al ungurilor de 79%. Nici în ţările din jurul României situaţia romilor nu era alta. În Polonia, proporţia romilor fără ocupaţie era de 90%, în timp ce în Slovenia numai 7% din romii între 15 şi 45 de ani recunoşteau că aveau din ce trăi.

România este nominalizată alături de Bulgaria, Cehia, Ungaria şi Italia ca făcând parte din grupul ţărilor care au aplicat măsuri de evacuare forţată a romilor din adăposturi improvizate fără a le oferi alternativă de locuire.

O altă problemă semnalată în raport este cea a muncitorilor imigranţi din Italia. Sudul Peninsulei a fost nominalizat ca fiind o regiune în care imigranţii au fost reduşi la condiţia de sclavi moderni, lucrând în amplasamente lipsite de apă, electricitate şi condiţii sanitare.

Tot în această ţară, procentul muncitorilor imigranţi care au suferit accidente în timpul lucrului a crescut cu 7% în perioada 2003-2004, în timp ce al lucrătorilor autohtoni a scăzut.

Prejudecăţile faţă de turcii din Germania, aflaţi deja la a doua generaţie în această ţară, s-au păstrat. Majoritatea nemţilor îi caracterizează pe aceştia ca fiind "lipsiţi de ambiţie" şi "incapabili de a lucra în echipă".

Luaţi la întrebări de către autorităţi, cei mai mulţi patroni au declarat că vor să evite în acest fel consecinţele negative care s-ar ivi în urma unor eventuale conflicte între clienţi şi angajaţii turci sau între angajaţii turci şi cei germani.

Crimele rasiale se situează şi ele pe un trend ascendent în ţări ca Danemarca, Germania, Franţa, Irlanda, Polonia, Slovacia, Finlanda şi Regatul Unit. În Cehia, Austria şi Suedia, acestea se află pe un trend descendent.

Ce măsuri au aplicat autorităţile

Raportul menţionează şi măsurile luate de autorităţi pentru schimbarea acestor situaţii. Astfel, în Franţa şi Suedia a fost introdus din martie 2006 aşa-numitul CV anonim, adică fără menţionarea acelor caracteristici care ar putea constitui motiv de discriminare.

În Franţa, Ministerul Educaţiei a pus la punct în majoritatea şcolilor un sistem de colectare a informaţiilor privitoare la actele severe de violenţă.

De atunci, 70% din şcoli au acces la acest program. În Germania, incidente ale aripii de extremă dreapta sunt sistematic înregistrate. În Marea Britanie, deşi este obligatorie existenţa unei evidenţe a actelor de violenţă din şcoli, nu există un colaj al tuturor acestor informaţii.

Potrivit raportului anual asupra incidentelor violente din şcoli din Germania, în anul şcolar 2005/2006 s-au înregistrat 80 de astfel de incidente. Aceasta înseamnă o creştere cu 29 la sută faţă de un an în urmă.

Raportul poate fi gasit aici .