Program national de incurajare a repatrierii cercetatorilor si specialistilor din diaspora

Timp de trei zile, 62 de cercetatori romani, reprezentativi pentru domeniile in care activeaza, au dezbatut problema "migratiei tinerilor cercetatori romani", au radiografiat situatia cercetarii

Timp de trei zile, 62 de cercetatori romani, reprezentativi pentru domeniile in care activeaza, au dezbatut problema "migratiei tinerilor cercetatori romani", au radiografiat situatia cercetarii romanesti si au propus solutii pentru iesirea din criza. Faptul ca toate obiectivele conferintei internationale cu tema repatrierii creierelor romanesti, organizata la Sinaia, au fost atinse nu este intamplator, ci se datoreaza atat bunei organizari pe care a reusit-o institutia de-acum bine cunoscuta pentru initiativele ei majore in domenii importante ale problematicii societatii romanesti - este vorba despre Institutul Cultural Roman -, cat si seriozitatii cu care au abordat problematica propusa cercetatorii romani din tara si din afara ei. Proiectul programului national de incurajare a repatrierii si colaborarii cercetatorilor si specialistilor din tara si din diaspora - initiat sub auspiciile Institutului Cultural Roman, in coordonarea academicianului Ionel Haiduc - a insemnat suportul unei reale exprimari a vointei de a face ceva concret. Pentru prima data in cei 15 ani postrevolutionari, cercetatorii de marca prezenti la Sinaia au reusit sa treaca dincolo de constatarea "crizei puternice a cercetarii". Ca sa se intoarca in tara, cercetatorii cred ca ar trebui sa se creeze conditiile concrete si acestea sunt: salarii macar duble fata de cele actuale, scutiri de taxe si TVA pentru activitatile de inalta performanta, ierarhizarea si evaluarea corecta si obiectiva a proiectelor de cercetare. S-a propus de catre grupul cercetatorilor tineri, condus de Mihail Dumitru Barboiu (Franta) si Daniel Funeriu (Japonia), crearea unui institut national care sa intre in circuitul programelor europene de cercetare pe domeniile interdisciplinare fizica, chimie, biologie, cel putin. De asemenea, s-a nascut ideea crearii unei interfete intre lumea cercetatorilor si spatiul politic, pentru sensibilizarea celui din urma si obligarea acestuia de a decide daca stiinta si cercetarea in Romania inseamna domeniu prioritar. Cercetatorii spun ca a venit momentul ca partidele politice, guvernul sa constientizeze si sa gandeasca solutii legislative coerente pentru existenta unui mediu de cercetare competitiv. Bursele NATO, bursele "Marie Curie", ale UE (in general, burse de tip interdisciplinar, gandite pe colective internationale de lucru, in care pot intra atat romanii din tara, cat si cei din diaspora) reprezinta oportunitatea oferita de cercetarea mondiala, pe care Romania nu ar trebui sa o rateze. Poate cea mai importanta concluzie a dezbaterilor este aceea a realizarii evaluarii cercetatorilor. In Romania activeaza 30.000 de cercetatori, dar cati sunt cu adevarat cercetatori? - a fost adevarul dureros pe care "breasla" si l-a pus in discutie. "Institutul Cultural Roman a vrut sa radiografieze situatia, pentru ca tara aceasta are nevoie de modele, are nevoie de repunerea inteligentei acolo unde-i este locul. Modelele reale acestea sunt - ale celor care au reusit sa se impuna in alte culturi. Intalnirea pe care am prilejuit-o oamenilor de stiinta este uluitor de importanta si de necesara, iar in ceea ce ne priveste vom sprijini concret infiintarea institutului propus de grupul cercetatorilor tineri", a declarat academician Augustin Buzura, directorul Institutului Cultural Roman. Din pacate, reprezentantii guvernamentali au dat dovada de aceeasi indiferenta care-i caracterizeaza dintotdeauna. Prezenta secretarului de stat pentru cercetare din MEC a fost meteorica, acesta disparand imediat dupa ce presedintele Iliescu i-a parasit pe cercetatori.