Profesorii sunt în slujba elevilor, şi nu invers

Expertul în educaţie Aura Stănculescu susţine că agresivitatea profesorilor vine din lipsa de pregătire psihopedagogică Violenţa în şcoală este o realitate tot mai des întâlnită.

Expertul în educaţie Aura Stănculescu susţine că agresivitatea profesorilor vine din lipsa de pregătire psihopedagogică

Violenţa în şcoală este o realitate tot mai des întâlnită. Experţii în educaţie explică agresivitatea unor profesori în relaţia lor cu elevii printr-o înţelegere greşită a rolului pe care cei doi actori îl au pe scena şcolii. Profesorii ar trebui să-i considere pe elevi parteneri în actul de educaţie, iar respectul la clasă câştigat, şi nu impus cu forţa.

"Profesorii uită uneori că sunt în slujba elevilor, şi nu invers. Menirea lor este să formeze tineri capabili să se integra cu uşurinţă în societate. Un alt aspect deficitar - incapacitatea profesorului de a avea o metodă care să-l capteze pe elev", a explicat Aura Stănculescu, directorul Centrului de Resurse şi Asistenţă Educaţională Bucureşti (CRAEB).

În gimnaziu, profesorii pierd "controlul" asupra elevilor

"Comportamentul agresiv se face simţit încă din clasele de gimnaziu, deoarece în această perioadă profesorii pierd <> asupra elevilor din cauza slabei pregătiri psihopedagogice. Este ştiut că în şcolile pedagogice se acordă o importanţă deosebită modulului psihopedagogic.

În învăţământul preşcolar şi primar, unde cadrele didactice au urmat acest tip de studii, acestea se înţeleg mult mai bine cu copiii", a explicat Emil Moise, preşedinte al Asociaţiei Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă.

Agresiunea, experienţă cotidiană în şcoli?

Directorul CRAEB spune că o altă problemă întâlnită este reprezentată de ideile preconcepute ale profesorilor, care consideră că acest statut aduce automat cu sine şi respectul elevilor.

"Elevii au nevoie de modele, de mentori care să-şi exprime încrederea în posibilităţile copilului. Din nefericire, există şi profesori care presupun că statutul dobândit la intrarea în învăţământ atrage după sine, în mod obligatoriu, respectul elevilor. Or, respectul se câştigă prin competenţă şi profesionalism."

"Agresiunea fizică, psihică sau verbală tinde să fie experienţă cotidiană în şcolile publice. Mai grav este faptul că, adesea, agresiunea scapă nesancţionată, devenind atât de înrădăcinată, încât este acceptată ca fiind normală.

De multe ori am mari probleme să comunic firesc cu elevii pentru că alte cadre didactice folosesc metode violente şi copiii nu mai răspund decât la acest tip de metode. Desigur, şi familiile, şi societatea au un rol important", a afirmat prof. Emil Moise. Copiii care au primit astfel de <> pot fi identificaţi cu uşurinţă prin faptul că sunt mai retraşi, le lipseşte încrederea în sine, nu au iniţiativă. Ei pot deveni violenţi, ostili. Sunt candidaţii ideali la eşec", a conchis directorul CRAEB.

Cazuri prezentate în presă

1 La începutul lunii martie, un elev în vârstă de 12 ani a fost bătut de un profesor de matematică de la Liceul "Emil Botta" din oraşul Adjud. Profesorul a susţinut că făcuse gesturi obscene în faţa ferestrelor clasei.

2 În aceeaşi lună, un elev de la Liceul de Muzică "Dinu Lipatti" din Bucureşti susţine că a fost agresat de profesorul de desen deoarece a refuzat să se aşeze în bancă.

3 O profesoară de geografie de la Şcoala 162 din Capitală a fost concediată acum două zile pentru că a agresat verbal şi fizic o fată de clasa a VIII-a în timpul orelor de curs.