Primele semne ale unui trafic civilizat in Bucuresti vor aparea in jurul anului 2015

Capitala Romaniei risca sa se sufoce in gaze de esapament si ambuteiaje in cel mult doi ani, daca autoritatile orasului vor continua "politica" indolenta pe care o duc de patru ani incoace. Dupa ce

Capitala Romaniei risca sa se sufoce in gaze de esapament si ambuteiaje in cel mult doi ani, daca autoritatile orasului vor continua "politica" indolenta pe care o duc de patru ani incoace. Dupa ce dezvoltarea orasului a pierdut patru ani din cauza luptelor politice, necesitatea interventiei autoritatilor pentru reglementarea traficului se simte tot mai acut. Specialistii spun ca, daca totusi responsabilii de la Capitala vor lua, chiar de astazi, masuri clare si ferme pentru fluidizarea si civilizarea circulatiei, primele mici semne de "aerisire" a strazilor vor aparea abia peste zece ani. Problema circulatiei in Bucuresti nu tine numai de un "management al traficului", despre care primarul Traian Basescu vorbeste tot mai mult in ultima vreme. Solutiile problemelor grave de circulatie trebuie sa tina seama, pe de o parte, de infrastructura putreda a orasului, de capacitatea strazilor de preluare a fluxurilor de autovehicule, dar si de tendinta deplasarilor, de felul in care se schimba, atat pe perioade de timp, cat si in perspectiva, centrele de interes ale populatiei. In rezolvarea problemelor de trafic, autoritatile nu trebuie sa uite de miile de kilometri de retele (aflate in administrarea diferitelor entitati - Electrica, Distrigaz, Romtelecom, Metrorex etc. - care au planificari de modernizare sau reabilitare diferite). Totodata, echipe de specialisti vor trebui sa urmareasca tendintele naturale de dezvoltare ale orasului si, implicit, cele de deplasare a populatiei pe strazile existente. "Problemele de circulatie sunt generate in principal de cresterea mobilitatii si de schimbarea structurii deplasarilor", ne-a declarat unul dintre specialistii de marca, membru in Comisia tehnica de circulatie a Capitalei. "Daca inainte de 1990 erau doua varfuri, unul dimineata si unul seara, cand oamenii intrau si ieseau de la serviciu, acum, varful incepe de la 9,00-9,30 si se prelungeste pana spre ora 18,00. Au aparut deplasarile de afaceri, care afecteaza circulatia, ca si cresterea de doua-trei ori a parcului de vehicule, schimbarea tipului autovehiculelor angrenate. Pe langa toate acestea, lipsa grava a locurilor de parcare provoaca reducerea cu 30-40 la suta a capacitatii strazilor de preluare a traficului. De exemplu, in zona centrala sunt 90.000 de autovehicule inmatriculate, cu adresa, ale persoanelor fizice, la care se adauga cele ale institutiilor. Pentru toate acestea, nu exista decat 12.000 de locuri de parcare", a mai spus acesta. Seful Directiei Transporturi, Drumuri si Siguranta Circulatiei din Primaria Capitalei, Gheorghe Udriste, spune ca oamenii sai au identificat pana acum peste 80 de locatii in oras, unde ar putea fi construite parcari subterane sau supraterane. "Problema este ca recuperarea acestui fel de investitii dureaza pana la 20 de ani si putini oameni de afaceri sunt interesati sa faca acest lucru. Poate ca initiativa Primariei de a realiza din bani publici primul parking la Gara de Nord ii va incuraja pe investitorii privati", ne-a declarat directorul Udriste. El recunoaste insa ca, odata inceput, acest program va crea posibilitati de reconfigurare a traficului in oras si va permite municipalitatii sa treaca la masuri dure impotriva celor care ingreuneaza in mod constient circulatia. Pe de alta parte, reprezentantii RATB cauta sa traga spuza pe turta lor, spunand ca in orasele vestice s-a constatat ca realizarea de parcari nu a descongestionat traficul, ci, dimpotriva, oamenii s-au inghesuit sa vina cu masinile in centru, iar capacitatea parcarilor a fost depasita. "Este o falsa problema, atata timp cat nici locurile de parcare pentru rezidenti nu sunt asigurate", remarca, la randul sau, acelasi specialist al Comisiei tehnice de circulatie. El sustine in continuare ca prioritatile sunt, in ordine, urmatoarele: crearea de locuri de parcare pe inelul median, intregirea inelului median de transport, asigurarea a trei benzi de circulatie pe sens si eliberarea lui de orice obligatie (interzicerea parcarilor sau eliminarea trecerilor de pietoni nesemaforizate etc.). Peste toate acestea, municipalitatea va trebui sa organizeze transportul public de calatori, avand in vedere ca structura deplasarilor s-a schimbat esential, iar RATB va trebui sa asigure, impreuna cu Primaria, o ancheta dinamica zilnica pentru determinarea fluxurilor, a capacitatilor de preluare si a culoarelor de circulatie de care sa beneficieze si maxi-taxi. Tot in cadrul transportului public intra si categoria taximetristilor, care ar trebui sa fie mult mai civilizati si mai educati, in prezent ei devenind sursa de blocare sau perturbare a traficului. Masura prin care traficul greu a fost interzis in zona centrala a Capitalei a fost foarte buna, chiar necesara, numai ca, nefiind suficient pregatita, responsabilii au constatat ca, in timp, ea ar fi provocat falimentarea unor activitati economice din oras. Ea va trebui sa fie imbunatatita de-a lungul timpului, in sensul stabilirii unor trasee speciale de acces in zonele inca dominate de industrie si autobaze, dar si al modalitatilor de eliberare si control ale documentelor de trafic. Totodata, municipalitatea va trebui sa sustina o strategie de viitor in care sa fie implicati toti detinatorii de retele. Si, nu in ultimul rand, trebuie actionat asupra factorului psihologic, pentru temperarea avantului clasei nou-aparute - oameni deveniti brusc mai bogati decat si-au imaginat vreodata si care cred ca acest lucru trebuie sa le aduca privilegii, chiar si in felul cum sofeaza.