Primarul orasului Curtea de Arges a improprietarit o familie cu aleea de acces in trei blocuri

Primarul orasului Curtea de Arges, Gheorghe Nicut, a improprietarit o familie cu aleea de acces in trei blocuri si o halca din spatiul verde. Terenul, in suprafata de 286 metri patrati, este strabatut

Primarul orasului Curtea de Arges, Gheorghe Nicut, a improprietarit o familie cu aleea de acces in trei blocuri si o halca din spatiul verde. Terenul, in suprafata de 286 metri patrati, este strabatut de conductele regiilor furnizoare de utilitati, iar gardul, pentru care deja s-a eliberat autorizatie de constructie, face de neutilizat intrarea principala a unuia dintre blocuri. In 1986, imobilele de pe strada Eroilor din orasul Curtea de Arges au fost demolate pentru constructia unui ansamblu de blocuri. Proprietarii, expropriati pentru utilitate publica, au primit despagubiri si locuinte chiar in blocurile ridicate pe terenurile lor. Intre blocurile inghesuite au ramas aleile de acces si, pe alocuri, cateva spatii verzi. Una dintre caile de acces pentru trei blocuri, respectiv cea care duce la imobilele D4, D8 si D12, si o bucata din spatiul verde, in total 286 metri patrati, au fost retrocedate familiei Vlasceanu. Dispozitia de restituire, semnata de primarul PNL Gheorghe Nicut, a starnit indignarea locatarilor din cele trei blocuri. Acestia sustin ca terenul este strabatut de conductele regiei de apa, termoficare si telefoane, iar o eventuala avarie i-ar lasa fara utilitati. Mai mult, terenul ce urmeaza a fi imprejmuit si pentru care primarul a eliberat deja autorizatie de constructie se intinde pana la trotuarele de protectie din jurul celor trei imobile, blocand intrarea principala a blocului D12. "Doamne fereste de un incendiu sau sa moara cineva. Masinile pompierilor n-au pe unde patrunde, iar pe iesirea de serviciu nu poti sa scoti mortul din casa. Daca cineva isi cumpara obiecte de lunga folosinta, ramane cu ele in strada. Nu putem fi obligati sa iesim din bloc pe unde aruncam gunoiul! Uitati canalele de vizitare pentru apa rece, termoficare si canalizare. Daca se apuca sa toarne beton ca sa construiasca, cine mai poate sa le repare in caz de avarie?", s-au plans, revoltati, locatarii. Stapana peste aleea de acces si spatiul verde, familia Vlasceanu sustine ca a actionat dupa lege. "Noi am avut aici pamantul si locul de casa. L-am cerut si ni s-a dat. Ne-am facut cadastru si l-am intabulat la Cartea Funciara. Am obtinut si autorizatie pentru imprejmuirea terenului. Avem doi copii si vrem sa-l foloseasca ei. Nu stim ce vom construi pe el si daca o sa construim. Deocamdata, suntem in proces ca sa-i evacuam pe cei care isi parcheaza ilegal masinile pe terenul nostru. Avem si noi doua masini si o remorca si nu avem unde sa le tinem. De la primarie mai avem de primit aproape un miliard si jumatate de lei", a precizat capul familiei Vlasceanu. In privinta banilor primiti ca despagubiri pentru expropriere si pe care ar fi trebuit sa-i returneze reactualizati, familia Vlasceanu a preferat sa pastreze tacerea. Ca o coincidenta, primarul Nicut si-a facut aparitia din pauza de masa, chiar alaturi de domnul Vlasceanu. "Dispozitia pe care am semnat-o este in spiritul legilor romanesti si al celor europene. Eu cred ca am facut un lucru bun. Am vorbit la telefon cu reprezentantii regiilor de utilitati si mi-au spus ca nu exista conducte pe terenul pe care l-am retrocedat. Nu am raspunsuri scrise. De altfel, Legea 10 are o prevedere care spune ca se poate restitui terenul ocupat cu constructii provizorii. Pe acest teren sunt niste constructii demontabile, asa ca totul este legal. Proprietarii pot construi o locuinta cu cateva camere, care sa nu fie agresiva. Locatarii blocului D12 pot folosi foarte bine intrarea din spate. Nu mai este un alt caz de acest gen in orasul Curtea de Arges", a declarat primarul Gheorghe Nicut. Garajele de care face vorbire domnul primar sunt cateva bucati de teava care sprijina o copertina. Pentru aceste constructii demontabile, locatarii n-au platit chirie decat din iunie 2002. Atunci, primaria le-a incheiat contracte de inchiriere, cu clauza ferma de reziliere in cazul in care terenul este revendicat. Doi ani mai tarziu, contractele au devenit o a doua baza legala pentru retrocedarea terenului. Mai mult, din raspunsul trimis asociatiilor de proprietari reiese ca existenta conductelor a fost ignorata cu buna stiinta. Specialistii Agentiei pentru Aplicarea Unitara a Legii 10/2001 sustin ca dispozitia de retrocedare este una ilegala, intrucat ea ar fi trebuit sa prevada "drept de servitute" (de a circula pe teren) pentru locatari. Mai mult, aceeasi Lege 10 interzice retrocedarea in natura a terenurilor afectate de utilitati.