Primaria craioveana a cotropit comunele vecine

* Adevaratul hotar al Craiovei trece prin centrul orasului * Anual, sute de miliarde de lei sunt furate de la comune si varate la bugetul craiovean

Toate cele sase comune vecine cu municipiul Craiova au dat in judecata primaria lui Bulucea, Pielesti, Ghercesti, Cosoveni, Simnic, Podari si Malu Mare revendicand sute de hectare luate cu japca. Cartiere intregi, despre care toata lumea crede ca sunt in oras, se afla, de fapt, pe teritoriile comunelor amintite. La fel, si o parte dintre obiectivele economice de pe platforma industriala de est a Craiovei (Avioane, Daewoo, Metro), care apartin administrativ de comuna Cosoveni. Anual, la bugetul Primariei Craiova intra peste 130 de miliarde de lei de la societatile aflate in afara hotarelor municipiului. La aceasta cifra se mai adauga alte 40 de miliarde, pe care le plateste numai concernul Daewoo. Ultima impartire administrativ-teritoriala a Romaniei s-a facut prin Legea nr. 2/1968, valabila si azi, iar de atunci nu s-au facut decat mici modificari, acestea neafectand granitele Craiovei. Acest lucru a stat la baza actiunilor in Justitie intentate de primariile comunelor din jurul Craiovei. Primaria craioveana a intocmit un Plan Urbanistic General aprobat de Consiliul local in anul 2000. Acesta a fost avizat, la vremea respectiva, de MLPAT, care raspundea de lucrarile publice si urbanism, insa in parlament nu a ajuns nici un proiect de lege care sa valideze acel PUG. Harta jerpelita de dimensiunile unui cearsaf, care reprezinta PUG-ul orasului, este considerata de catre functionarii primariei "document secret" si este tinuta sub cheie de primarul Vasile Bulucea. Totusi, am intrat in posesia unei copii a respectivului document. Politica expansionista a municipalitatii s-a materializat prin anexarea, in partea de rasarit si de sud, a unor vaste teritorii ale comunelor vecine. Pe langa imensa suma platita de marile companii, la bugetul Craiovei mai intra si impozitele a sute de proprietari. Acestia suporta impozite mult mai mari decat consatenii lor de pe cealalta ulita, pentru ca platesc taxele la Primaria Craiova. In ciuda diferentei mari intre impozite, "craiovenii" de la tara nu au nici apa, nici gaze, nici canalizare. PUG-ul elaborat de functionarii craioveni nu are nici o valoare. Documentul chiar da bataie de cap salariatilor Biroului de Carte Funciara al Judecatoriei Craiova. Presedinta institutiei, judecatoarea Denis Munteanu, a spus: "Printr-o hotarare de Consiliu local, Primaria Craiova nu-si poate extinde teritoriul administrativ fara a face demersurile pentru modificarea legii. Pana nu se va da o noua lege, nu avem cum sa intabulam terenurile pe teritoriul administrativ al Craiovei. Problema este cu titlurile de proprietate emise pe Craiova, cand terenurile se afla pe teritoriul administrativ al comunelor limitrofe. In astfel de situatii, mentionam si noi la intabulare "terenul se afla in Craiova", facand apoi precizarea "pe teritoriul administrativ al comunei Cosoveni", de exemplu. Intr-o asemenea situatie, taxele si impozitele se cuvin acelor comune. Noi nu intelegem de ce le incaseaza tot Craiova. Cat despre autorizatiile de construire pe astfel de terenuri, legal este sa fie eliberate nu de Craiova, ci de primaria pe al carui teritoriu administrativ se afla". Cea mai vitregita comuna, din acest punct de vedere, este Cosoveni. Pe sutele de hectare ocupate abuziv se afla Daewoo, Metro si viile Statiunii de cercetare "de la Craiova". Escrocii n-au ezitat sa exploateze situatia. Ei cumpara teren agricol pe teritoriul unei comune limitrofe Craiovei, cu unu sau doua milioane de lei hectarul, apoi trag sforile si le transfera in intravilanul Craiovei, sarindu-le pretul de 40 de ori.