Presedintele patronatului roman cere bani de la Comisia Europeana pentru imbunatatirea serviciilor publice

Saptamana trecuta a avut loc la Leipzig congresul CEEP, confederatia patronala europeana ce reuneste administratii publice si intreprinderi care presteaza servicii de interes economic general, ca de

Saptamana trecuta a avut loc la Leipzig congresul CEEP, confederatia patronala europeana ce reuneste administratii publice si intreprinderi care presteaza servicii de interes economic general, ca de exemplu transport, energie, alimentarea cu apa, gaze etc. Aceste intreprinderi au un statut special. Din cauza importantei sociale a activitatilor lor, Legea concurentei nu se poate aplica in acest domeniu. De exemplu, nu se poate opri alimentarea cu apa a unei comunitati izolate sau sarace pe motiv ca nu este rentabila. De asemenea, in majoritatea cazurilor, consumatorii nu pot alege furnizorul de servicii in functie de pretul si calitatea oferite. De aceea, trebuie sa existe autoritati independente care sa supravegheze functionarea firmelor ce ofera servicii publice. Ce este insa cuprins in notiunea de servicii publice? Telefonia mobila, de exemplu, este un serviciu economic de interes general? Cine suporta costul furnizarii de servicii in cazul comunitatilor sarace? Daca acesta este subventionat de guvern se incalca principiile economiei de piata? Aceste intrebari framanta de cativa ani patronatele, autoritatile locale, guvernele si Comisia Europeana.
In Europa, statutul firmelor ce furnizeaza servicii publice - inca neclar
Legislatia europeana nu pomeneste nimic de statutul serviciilor publice. Singurele reguli sunt cele ale economiei de piata care, asa cum aratam, sunt dificil de aplicat, deoarece ar incalca principiile Europei sociale, ce presupun asigurarea unui nivel minim de trai decent. CEEP a elaborat o Carte Verde a serviciilor publice pe care a inaintat-o Comisiei Europene spre dezbatere. Rezultatul nu a fost satisfacator, asa ca CEEP a intocmit recent o Carte Alba al carei mesaj principal este ca serviciile publice sunt deasupra regulilor pietei concurentiale. Dezbaterile asupra Cartii Albe sunt in toi. Dupa largirea Uniunii Europene au aparut insa alte probleme. In tarile care au aderat recent, calitatea si accesul intregii populatii la servicii publice nu este considerat satisfacator. O varianta ar fi constituirea unui parteneriat public-privat intre administratiile locale si firme dispuse sa investeasca banii necesari. Problema ridicata la congres este ca acest parteneriat nu poate fi incheiat decat pe termen lung si poate duce la dominarea unei comunitati mici de firme puternice. O alta varianta ar fi prelungirea ajutorului financiar acordat de Comisia Europeana pana acum. Reprezentantii Comisiei prezenti la congres au respins insa ferm aceasta posibilitate. Toate tarile Uniunii Europene au acelasi statut, nu vor exista discriminari nici in rau, nici in bine. In schimb, se poate acorda sprijin financiar tarilor candidate - Romania si Bulgaria, au explicat ei.
Romanii, instruiti temeinic pe bani Phare, dar prea saraci pentru a-si asigura macar apa si canalizarea
Romania a fost reprezentata la congresul de la Leipzig de o delegatie a Federatiei Nationale a Patronatelor Serviciilor Publice, organizatie membra a CEEP. Marius Opran, presedintele federatiei, a prezentat un studiu amanuntit asupra situatiei serviciilor publice de la noi. Precum stim, situatia e trista - de canalizare si apa curenta beneficiaza doar o treime din populatie, majoritatea locuintelor din blocuri trebuie cel putin izolate termic, sistemul de incalzire termica trebuie restructurat etc. - iar costul investitiilor necesare pentru a ne alinia la standardele europene este imens. "Cer sprijinul CEEP pentru a fi nominalizati (reprezentantii Romaniei - n.n.) in comisia de dialog social a Uniunii Europene, pentru ca eu cred ca este vorba de o neintelegere. In ultimii zece ani, am beneficiat de ajutor financiar din partea Comisiei Europene pentru cursuri de pregatire - am pregatit sute sau mii de oameni in cadrul programelor Phare. Acum avem nevoie de finantarea unor programe mai concrete, precum programele ISPA, SAPARD sau SAMTID. Nu vom putea asigura din resurse proprii decat cel mult jumatate din necesarul investitiilor. In problema apei si canalizarii, de pilda, avem nevoie de minimum 2,5 miliarde de euro pentru a putea atinge standardele europene. Daca ne raportam doar la posibilitatile bugetului central si ale bugetelor administratiei locale din Romania, vom atinge AQ-ul comunitar in 25 de ani, nu in 2. Avem nevoie de sprijin la Bruxelles, ca sa ne putem face intelesi, pentru ca factorii de decizie de acolo nu percep intotdeauna corect care sunt problemele noastre", a declarat Opran. Se pare ca Federatia Nationala Patronala a Serviciilor Publice se va bucura din partea CEEP de sprijinul cerut. O delegatie a CEEP va veni in Romania in septembrie.