Posirca in sticle cu etichete si la preturi de lux

Convorbire cu oenologul dr. ing. Ion Pusca, realizatorul vinului spumant de Panciu, presedinte al S.C. Casa Vinului - Bucuresti

- Domnule inginer, piata bauturilor alcoolice este plina de falsuri. Mai nou au aparut si falsi producatori de sampanie care, desi vand o posirca de doi bani, castiga miliarde din afacere dar pe seama distrugerii marcilor autentice. Cum putem deosebi o bautura buna de o autentica... otrava?
- In rafturile magazinelor, este adevarat, gasim azi o gama variata de vinuri spumante produse in Romania. In general, ca aspect, toate au acelasi tip de prezentare: sticla de aceeasi forma si capacitate, capison, guleras, etichete la fel de sclipitoare si atragatoare etc., fapt ce determina ca o persoana neavizata sa nu observe usor diferentele dintre ele. Ca realizator al vinului spumant de Panciu, insist asupra acestor aspecte pentru a explica succint consumatorilor care sunt diferentele continutului diverselor sticle, generate de modurile de preparare a vinurilor spumante, care, practic, determina si preturile diferite ale acestora. Conform Legii Viei si Vinului 244/2002, "vinul spumant este produsul cu continut in dioxid de carbon de origine exclusiv endogena, obtinut prin fermentarea secundara a vinului apt pentu consum sau prin fermentarea naturala a mustului de struguri proaspeti". Tin sa precizez de la inceput ca fermentarea secundara a vinului se poate realiza atat in sticle, cat si in rezervoare (recipiente), ceea ce determina metode diferite de preparare a vinurilor spumante. Incepand cu anul 1841, cand s-a produs prima sticla de vin spumant romanesc si pana in ultimul timp, in Romania societatile preparau vin spumant numai dupa metoda folosita in regiunea viticola Champagne din Franta. (Metoda clasica-traditionala).
- Au producatorii obligatia de a inscrie pe eticheta sticlei care este tehnologia folosita la obtinerea sampaniei?
- Spumantele preparate dupa metoda din Champagne, pentru a se deosebi de celelalte metode de preparare a vinurilor spumante, poarta una din urmatoarele mentiuni: metoda traditionala, metoda clasica, cava, sau, mai nimerit si pe intelesul tuturor, mentiunea aflata deja pe unele sticle "vin spumant fermentat, limpezit si livrat in aceasta sticla". Trebuie sa precizam faptul ca toate aceste vinuri spumante, produse dupa metoda folosita in regiunea Champagne (metoda traditionala) sunt spumante cu denumire de origine controlata (D.O.C.), adica poarta denumirea zonelor viticole in care se produc, respectiv Tarnave, Alba, Apold, Iasi, Husi, Panciu, Silvania si Murfatlar. Hotararea Guvernului nr. 1134/2002 prevede clar: "la vinurile spumante cu denumire de origine controlata, atat producerea vinului materie prima, cat si cea de-a doua fermentare trebuie facuta in arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata". In general, procesul tehnologic la aceasta metoda este mult mai scurt, iar preturile mult mai mici.
- Cum va explicati atunci faptul ca pe piata se vand doua-trei sortimente de sampanie de Panciu, produsa in... Bucuresti?
- Desigur, eu nu critic sau laud o metoda sau alta de producere a vinurilor spumante, fiecare avand avantajele si dezavantajele sale, dar, personal, nu pot fi de acord ca, de exemplu, vinul spumant "Panciu", preparat in podgoria Panciu prin metoda traditionala, sa se intalneasca pe piata cu un alt vin spumant tot "Panciu" (scris mare pe eticheta) obtinut dupa metoda "in rezervoare" si produs in Bucuresti. Conform legislatiei romanesti (H.G. 1134/2002) "in cazuri speciale, ... se autorizeaza ... ca cea de-a doua fermentare sa se faca si in afara arealului delimitat de provenienta a strugurilor cu conditia ca vinul spumant obtinut sa fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie prima". Cred ca aici a fost o scapare a legiuitorilor, deoarece nu se precizeaza exact care sunt cazurile speciale si prin ce metoda se pot obtine aceste vinuri spumante. Indiferent de metoda de obtinere a vinurilor spumante, produse in afara arealului delimitat, acestea nu trebuie sa poarte denumire de origine controlata.
- Strainii care exporta marfuri in Romania au obligatia sa descrie pe ambalaj caracteristicile produsului in limba romana. Sampania romaneasca, fireste, nu cea originala, are pe eticheta denumiri in tot felul de limbi, parca special pentru a-l pacali pe consumator!?
- Nu este permis ca pe aceeasi eticheta de vin spumant sa se gaseasca atat cuvantul "traditional", cat si mentiunea "metoda Charmat", deoarece fiecare din acestea reprezinta o metoda diferita de preparare. Un alt aspect negativ este si acela ca sunt spumante pe eticheta carora este specificata doar mentiunea: "spumant cu fermentatie naturala", ceea ce nu explica, practic, consumatorului metoda de obtinere a acestuia. Ar fi recomandat ca pe etichetele de vinuri spumante, obtinute prin metoda "Charmat", sa fie scris vizibil: "spumant obtinut in rezervoare" si nu diferite mentiuni in limbi straine, care nu seamana decat confuzie in mintea consumatorilor, chiar si a celor stiutori de limbi straine, dar nespecialisti in oenologie. De fapt, Ordinul M.A.P.D.R. nr. 52/2003 prevede clar ca: "termenii folositi in etichetare trebuie sa fie intelesi de consumatori". Ca realizator al vinului spumant de Panciu, obtinut la Panciu dupa "metoda traditionala", opinez ca erorile mentionate sa fie analizate cu o mai mare responsabilitate si de catre producatorii de vinuri spumante, in folosul si respectul pentru consumatori. Cumparatorii trebuie sa deosebeasca cu usurinta metoda de preparare si provenienta vinului spumant. In caz contrar, vinurile spumante preparate prin metoda traditionala, in toate arealele viticole consacrate din Romania, risca sa dispara complet.