Planul "înapoi-acasă" = zero

În urmă cu un an, guvernul anunţa crearea unei strategii pentru aducerea în ţară a românilor plecaţi la muncă în străinătate. Ieri, ministrul muncii a prezentat în sfârşit strategia:

În urmă cu un an, guvernul anunţa crearea unei strategii pentru aducerea în ţară a românilor plecaţi la muncă în străinătate. Ieri, ministrul muncii a prezentat în sfârşit strategia: vorbe goale.

Anunţat cu mare tam-tam în urmă cu un an, planul de măsuri pentru readucerea în ţară a românilor care muncesc în străinătate a fost adoptat abia ieri de guvern. Deşi a fost nevoie de atâta timp pentru elaborarea documentului, măsurile prevăzute de acesta rămân în continuare la nivel declarativ. Mai mult, vor fi puse în practică abia din decembrie 2008. Departe de măreţele hotărâri ale Executivului, românii nu iau în calcul deocamdată întoarcerea pe meleaguri autohtone.

Viorica P. este plecată de un an în Spania. "Lucrez ca internă la un bătrân de 90 de ani, fost învăţător. Câştig 600 de euro pe lună, plus masă şi casă. În ţară, lucram ca suplinitoare calificată la o şcoală din judeţul Dâmboviţa şi câştigam 500 de lei pe lună. Nici pentru mâncare nu-mi ajungeau", ne-a mărturisit tânăra. De întors în ţară nici nu vrea să audă.

"Nu aş veni nici dacă mi-ar garanta salariul pe care-l am aici. Am fost în ţară de Crăciun şi m-am îngrozit. În România nu s-a schimbat nimic şi nici nu cred că se va schimba vreodată", a spus ea.

Acum Viorica vrea să-şi aducă în Spania şi cei doi copii pe care-i are deoarece consideră că acolo sunt mai multe oportunităţi de realizare profesională şi are perspectiva unui trai mai bun.

Salarii ca-n Vest peste 10 ani

Numărul românilor plecaţi la muncă în străinătate era estimat, în 2007, la două milioane de persoane. Cei mai mulţi lucrează în construcţii şi agricultură în Italia sau Spania. În Italia, salariul minim al unui muncitor în construcţii ajunge la 800 de euro, iar al unui muncitor calificat la 1.800 de euro.

În acelaşi timp, deficitul de forţă de muncă pe piaţa construcţiilor din România era estimat, tot la nivelul anului trecut, după unii analişti, la 500.000 de persoane, iar după alţii, la 800.000.

Pentru atragerea muncitorilor care au luat calea străinătăţii, Executivul anunţa în urmă cu un an un set de măsuri menite să-i convingă pe stranieri că tot mai bine le e acasă. Setul de măsuri includea salarii atractive, bonusuri şi prime de instalare, precum şi cursuri de formare gratuite pentru muncitori. Miniştrii s-au schimbat, iar chestiunea readucerii în ţară a stranierilor n-a mai prezentat atâta importanţă.

Cum ar putea fi totuşi atraşi înapoi în ţară muncitorii calificaţi? "Odată cu integrarea în UE ne-am asumat şi riscurile mobilităţii forţei de muncă. Părerea mea este că nu prin strategii guvernamentale se poate face ceva pentru a-i aduce înapoi pe lucrătorii români, ci prin stimularea întreprinzătorilor capabili să creeze locuri de muncă în producţie", este de părere Mihai Manoliu, preşedintele Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. El şi-a manifestat rezerva faţă de eficacitatea organizării târgurilor de locuri de muncă în străinătate.
"Singura strategie este, în opinia mea, dezvoltarea unor afaceri prospere şi, în 5 sau 10 ani, ne vom putea compara cu alţii", a explicat Mihai Manoliu.

Cu şomerii din ţară ce facem?

Pe de alta parte, sindicatele cred că, până să ne gândim cum îi aducem înapoi pe cei care au plecat, ar fi mai practic să vedem ce se poate face cu cei care nu au de lucru în ţară. În acest moment sunt 300.000 de persoane fără loc de muncă în România. În noul context în care firme precum Ford sau Mercedes şi-au manifestat intenţia de a intra pe piaţa românească în perioada următoare va fi mare nevoie de constructori de maşini. "Nu avem aceşti specialişti, motiv pentru care noi am propus instruirea şomerilor pentru încă o meserie sau două pe lângă cea de bază, în aşa fel încât şansele lor pe piaţa muncii să crească", a explicat Iacob Baciu, liderul Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România.

Ce conţine planul de măsuri

Guvernul vrea ca, începând din decembrie 2008, să fie create şi actualizate periodic baze de date cu privire la cetăţenii români care muncesc în străinătate. În paralel, vor fi realizate campanii de informare privind oportunităţile de angajare din România şi se vor organiza burse de locuri de muncă în zonele unde există comunităţi mari de români.

În cadrul aceluiaşi plan de măsuri va fi reglementat un sistem de stimulare prin acordarea de facilităţi pentru dezvoltarea unor afaceri pe cont propriu, facilităţi în recalificare şi obţinerea atestatelor profesionale. (Rompres)