Pericol: pâinea vândută în stradă!

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ne avertizează să nu cumpărăm covrigii plini de praf de la gura de metrou În fiecare zi îi vedem la gura de metrou sau la

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ne avertizează să nu cumpărăm covrigii plini de praf de la gura de metrou

În fiecare zi îi vedem la gura de metrou sau la intrarea în pieţe. Vânzătorii ambulanţi de covrigi îşi aşază liniştiţi marfa acolo unde e lume mai multă. Deşi produsele de panificaţie sunt vândute în condiţii îndoielnice de igienă, se pare că nicio autoritate nu îi deranjează de la locurile lor.

"Poftiţi la covrigi proaspeţi!", ne îmbie vânzătorii să le cumpărăm marfa, plină de nisip şi praf de pe picioarele trecătorilor sau de la tramvaiele şi autobuzele care roiesc la nici un metru de navetele cu "ciorchini crocanţi". În drum spre serviciu, apucăm în grabă doi-trei covrigi, zâmbim în barbă de "ce afacere am făcut!" cu bani puţini, şi gata prânzul. Dar ne-am întrebat vreodată: covrigul acela, care stă în aer liber, în praf, şi la peste 35 de grade Celsius, e bun pentru sănătatea noastră? "Nu interzice nimeni să se vândă covrigi în aer liber. Depinde de condiţiile de igienă. Trebuie eliminată contaminarea produsului. Dacă stă la un metru-doi de maşinile care trec, e evident că nu poate fi evitată contaminarea", ne-a spus dr. Monica Neagu, director al Direcţiei Standarde, Mărci şi Calitatea Alimentelor, de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

"Mi-a scârţâit praful în dinţi"

Bucureşti. Gara de Nord, staţia de metrou. Ora 10.30. Un băiat aduce o cutie plină ochi cu covrigi. Vânzătoarea, după ce şi-a aprins o ţigară, i-a luat cu mâna goală şi i-a aşezat în navetă. Cumpărătorii chiar au făcut coadă. Nu s-au sinchisit de mâinile murdare şi aspectul neglijent al vânzătoarei. Ne continuăm drumul în Piaţa Obor. Într-un colţ murdar, lângă o pubelă, se vindeau covrigi dintr-o navetă pătată şi neacoperită. "Am cumpărat de aici într-o zi. Mi-a scârţâit praful în dinţi. Nu vedeţi cine vinde aici? V-aţi uitat la mâinile lor?", ne-a spus revoltată o tânără. La Universitate, acceaşi imagine. Din cele două cuvinte smulse cu chiu cu vai de la vânzător, am aflat că "afacerea merge. Lumea cumpără. De ani de zile fac asta". Următoarea oprire: staţia de metrou Pipera. Aici, afacerea s-a extins. La o tarabă improvizată, la un pas de tramvai şi de şosea se vând covrigi, pâine şi ştrudele cu mere. Nici pomeneală de vreo măsură de protecţie împotriva microbilor.

De jur-împrejur, gunoaie şi căţei tolăniţi. Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor ne avertizează: "Oamenii trebuie să se ducă la alimentară şi să cumpere de acolo. Să stea la coadă chiar dacă asta înseamnă mai mult timp. Sfatul nostru este: <> ".

Reguli minime de igienă:

Conform Regulamentului Comisiei Europene, fiecare persoană care lucrează într-o zonă în care se manipulează produse alimentare trebuie să respecte un nivel ridicat de igienă personală şi să poarte îmbrăcăminte adecvată şi curată şi, dacă este cazul, îmbrăcăminte de protecţie. Dr. Monica Neagu, de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, a specificat că produsele care se vând în aer liber trebuie acoperite.