Destăinuiri: Patriotism de vacanţă

Nu vreau să-mi cresc copiii snobi, ba chiar m-am străduit să le insuflu o oarecare aplecare către ţara lor.

 Emisiunile pe care le-am făcut în ultima vreme m-au împins către o concluzie tristă: tinerii de azi nu mai dau nici doi bani pe ţărişoara lor, pufnesc în râs când aud de patriotism, patria nefiind, pentru ei, decât punctul de start într-o cursă către Lumea cea mare.

Le-am găsit şi niscaiva circumstanţe atenuante: copilărind printre hamburgeri, înfulecând de mici muzici şi filme „made in USA”, împopoţonându-se cu branduri occidentale, practicând la un nivel înalt „romgleza”, moştenind, până la urmă, de la părinţii şi bunicii lor visul de a fi „călcaţi”de americani, copiii noştri au crescut cu un ochi în ograda vecinilor din Apus, a căror capră s-a dovedit a fi, mereu, mai grasă şi mai frumoasă decât Mioriţa jigărită a veşnicei noastre tranziţii.

Deşi i-am plimbat şi noi pe-ai noştri prin lume, şi nu din snobism, ci din dorinţa de a le arăta cum am dori noi, părinţii, să arate şi ţara lor, am aplicat, totuşi, consecvent, în fiecare an, terapia „patriotismului de vacanţă”. Am mai scris, tot în această rubrică, despre frumoasa Bucovină, pe care i-am oferit-o în dar lui Victoraş. Anul acesta, pe lista verii au fost incluşi Apusenii – „locul de unde se trage mami”.

Pretextul a fost una din transmisiile mele directe. Cele câteva zile petrecute lângă Cheile Turzii au făcut să pălească Antalya şi suratele sale, Alpii austrieci, coasta Mediteranei şi alte asemenea destinaţii, care ne tot făceau cu ochiul din pliantele turistice.

Drept urmare, Victoraş a primit, din nou, o porţie de Românie, asezonată cu mirifica peşteră Scărişoara, cu spectaculoasa salină de la Turda, cu o cetate dacică în munţii Orăştiei, cu peisaje care nici nu bănuiau copiii noştri „de oraş” că ar putea exista în desueta lor Românie. Dacă fiecare părinte de pe la noi ar încerca un asemenea experiment cu substrat patriotic, altfel ­ne-ar creşte copiii şi altfel ar evolua, sub bagheta lor de viitori adulţi, atât de greu încercata noastră România.