Pacienţii cardiologilor, din ce în ce mai tineri

Fumatul, alimentaţia nesănătoasă şi stilul de viaţă haotic determină apariţia leziunilor arteriale, evidenţiate prin coronarografie. Stresul, alimentaţia bogată în grăsimi şi fumatul

Fumatul, alimentaţia nesănătoasă şi stilul de viaţă haotic determină apariţia leziunilor arteriale, evidenţiate prin coronarografie.

Stresul, alimentaţia bogată în grăsimi şi fumatul sunt doar câţiva factori care ne îmbolnăvesc inima. Statisticile arată că, anual, 350.000 de români sunt diagnosticaţi cu afecţiuni cardiace. Medicii trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că aceste suferinţe apar tot mai des la persoanele sub 40 de ani, din cauza stilului de viaţă haotic.

Nu puţine sunt persoanele care ignoră disconfortul sau durerile apărute în zona inimii. Medicii spun că apariţia acestor crize de angină pectorală are la bază îngustarea arterelor inimii, situaţie întâlnită mai des la fumători, diabetici, persoane supraponderale sau cu un nivel crescut al colesterolului.

Coronarografia, denumită şi "radiografie a arterelor", este în prezent metoda standard de diagnostic a îngustării (stenoză) arterei sau a întreruperii refluxului coronarian, aşa cum se întâmplă în cazul persoanelor afectate de cardiopatie ischemică sau infarct miocardic.

În România, coronarografia a rămas de 30 de ani singura metodă de explorare a sănătăţii arterelor. 5.000 de intervenţii în 2007 la "C.C. Iliescu" Potrivit directorului medical al Institutului "C. C. Iliescu", dr. Şerban Bubenek, la nivelul instituţiei au fost efectuate anul trecut 5.000 de coronarografii. În urma acestora, 1.000 de pacienţi au beneficiat de stenturi.

"Restul pacienţilor fie nu aveau leziuni la nivelul arterelor, fie leziunile existente au impus îndrumarea bolnavilor către serviciul de cardiologie intervenţională", ne-a declarat dr. Şerban Bubenek. Medicul ne-a spus că riscurile unei coronarografii sunt minime, numai un pacient din 10.000 suferind o complicaţie în urma intervenţiei. "Ca efecte secundare pot fi amintite hematoamele, durerile locale sau disconfortul cauzat de imobilizarea pacientului.

Atât coronarografia, cât şi substanţa de contrast sunt gratuite pentru pacienţii asiguraţi", a adăugat dr. Bubenek. Un stent poate ajunge şi la 5.000 de lei. Estimări îngrijorătoare Până în 2010 se preconizează că bolile cardiovasculare vor deveni principala cauză de mortalitate la nivel global, numărul acestora depăşind 20 de milioane.

Statisticile arată că, în 2005, 11,8 milioane de persoane au murit din cauza infarctului sau a altor suferinţe cardiace, în timp ce alte 5,7 milioane de decese s-au înregistrat prin accidente vasculare cerebrale. Specialiştii spun că fumatul, alimentaţia nesănătoasă şi sedentarismul sunt factori de risc pentru dezvoltarea bolilor de inimă, precum şi a atacului cerebral, deoarece creşte nivelul tensiunii arteriale, al glicemiei şi al colesterolului.

În ce constă coronarografia

Procedura se efectuează prin introducerea unui cateter (un tub subţire) la nivel inghinal, în arteră, şi înaintarea lui până la arterele inimii. În acesta se injectează o substanţă de contrast, cu ajutorul unor sonde speciale, substanţă care permite vizualizarea anatomiei arterelor coronare. Procedura se face, în 90% din cazuri, sub anestezie locală, de către un specialist în cardiologie intervenţională.

Pacientul este conştient. Manevra durează 40 de minute. Ea este urmată de un repaus la pat de 24 de ore. O altă metodă de evidenţiere a vaselor coronariene este CT scanul (tomografie computerizată) cu 32, 64 sau 128 de imagini pe secundă, procedură disponibilă deocamdată numai în sistemul medical privat.

Tariful este dublu (peste 1.000 de lei) faţă de o coronarografie normală care costă 600 de lei, însă metoda este mai puţin invazivă. "Este o procedură în ascensiune şi nu este exclus ca pe viitor să detroneze coronarografia. Ea constă în injectarea unei substanţe de contrast în orice venă periferică de la mână. Explorarea durează un minut", a spus dr. Bubenek.

>> Coro- narografia se execută, în 90% din cazuri, sub anestezie locală Dr. Şerban Bubenek
directorul medical
al Institutului "C. C. Iliescu"