Om bogat, om sărac în învăţământul superior

În sistemul universitar, dascălii consacraţi câştigă de şase-şapte ori mai mult decât începătorii Salariaţii din învăţământ sunt cunoscuţi ca o categorie de bugetari prost

În sistemul universitar, dascălii consacraţi câştigă de şase-şapte ori mai mult decât începătorii

Salariaţii din învăţământ sunt cunoscuţi ca o categorie de bugetari prost plătită. Cu toate acestea, la universitari, diferenţele între un preparator fără vechime şi un profesor cu doctorat şi cu toate gradele didactice sunt suficient de mari pentru a crea nemulţumiri. Dacă un asistent câştigă în jur de 1.200 de lei, un profesor universitar ajunge la aproximativ 9.700 de lei.

Potrivit grilei de salarizare din decembrie anul trecut, un preparator câştigă între 1.124 şi 1.580 de lei. Salariul unui asistent porneşte de la 1.416 lei şi poate ajunge după 25 de ani, cu nişte sporuri, la 2.330 de lei. Un conferenţiar cu 40 de ani vechime în învăţământ câştigă între 2.300 şi 3.376 de lei, dar remuneraţia poate creşte până la 4.726 de lei, dacă persoana respectivă are titlul de doctor şi beneficiază de diverse sporuri. În topul piramidei sunt profesorii universitari, care după zece ani vechime au un salariu de până la 4.976 de lei. Pentru un maximum de vechime (peste 40 de ani) şi sporuri, salariile profesorilor ajung la 9.794 de lei.

Diferenţele între grile ar trebui micşorate

Rectorul Universităţii (UB) Bucureşti, prof. univ. dr. Ioan Pânzaru, recunoaşte că unii profesori universitari pot câştiga de şase ori mai mult decât un asistent. "În calculul salariilor, vechimea are un procentaj important. Apoi mai sunt sporurile, gradaţiile, salariul de merit", explică el. În plus, facultăţile ce obţin venituri suplimentare îşi permit să dea salarii mai mari anumitor cadre didactice.

Rectorul UB este de părere că un raport de 1/3 între salariile debutanţilor şi cele ale profesorilor ar fi optim. "În urmă cu 20 de ani, diferenţele erau mult mai mici. De exemplu, eu când am intrat în învăţământul superior aveam 3.600 de lei, iar şeful meu 5.000 de lei", a precizat el. Prof. dr. Pânzaru crede că modificările salariale din sistem ar trebui gândite prin restructurarea grilelor. Astfel, ar trebui ca măririle substanţiale să se producă în partea de jos a grilei, iar creşterile mai mici, în partea de sus a acesteia.

Profesorii universitari, obligaţi să aibă o viaţă publică

Rectorul UB afirmă că retribuirea cadrelor didactice se face şi în funcţie de aportul individual la viaţa academică. Astfel, un preparator are norma de patru ore pe săptămână, iar asistenţii de 12, la care se adaugă şi activităţi administrative. Lectorii, conferenţiarii şi profesorii au obligaţia de a publica articole de cercetare în reviste de specialitate, de a realiza lucrări originale, de a fi prezenţi în emisiuni de radio sau televiziune, de a fi implicaţi în proiecte de cercetare sau în parteneriate cu alte universităţi.

Asistenţii se plâng de plata cu ora

Asistenţii universitari ne-au spus că salariile profesorilor sunt atât de mari, pentru că aceştia sunt mult mai bine plătiţi la cursurile şi seminariile pe care le ţin în plus. "În vreme ce eu primesc pentru un seminar 20 de lei, un profesor câştigă câteva sute de lei", explică Andreea P., asistent la Academia de Studii Economice.

Ea a adăugat că veniturile profesorilor se mai rotunjesc şi în urma participării la anumite comisii de doctorate etc.

Liderul sindicatului universitarilor, Răzvan Bobulescu, crede că diferenţele salariale între categoriile de cadre didactice nu sunt întotdeauna justificate prin munca prestată de fiecare. "Ne dorim o nouă lege a salarizării învăţământului superior pentru ca diferenţele să nu mai fie atât de mari.

Nu mi se pare normal ca un profesor să aibă salariul de şase ori mai mare decât al unui asistent, dar avem de muncit pe această temă", a spus el. Sindicatele se află într-un proces de negociere cu guvernul, dar încă nu au obţinut niciun rezultat.