Olandezii zburatori

* Ciupercile cu efecte halucinogene, marijuana si hasisul, adica drogurile considerate usoare, se consuma "la liber" in Olanda * Metadona si heroina sunt furnizate de stat, sub control medical, celor considerati incapabili de a scapa de dependenta * Drogatii care comit chiar si infractiuni majore pot scapa de inchisoare daca consimt sa se supuna unui program de tratament

Biliard "high", pe muzica de omorat politisti
Shadow (Umbra) isi prepara tacticos o tigara (joint) cu hasis. Tanarul olandez de origine marocana nu are nici un stres: chiar daca se afla intr-un local public, politia olandeza nu va interveni. De fapt, interventia ar fi considerata un abuz, cata vreme Olanda a legalizat consumul marijuanei si hasisului, droguri considerate "usoare", fara efecte negative majore asupra sanatatii consumatorilor. Stau pe aceeasi bancheta cu Shadow, intr-un asa-numit "coffee-shop" ("cafenea"), local autorizat pentru vanzarea drogurilor usoare. Ne-am cunoscut la un pahar cu bere, in sensul ca, prins intr-un joc de biliard, Shadow mi-a rasturnat paharul in poala, cu tacul. Din fericire, continutul se "evaporase" deja pe trei sferturi. Olandezul-marocan a lovit bilele destul de tintit, desi se cunostea ca e "high" ("zbura" sub efectul drogului). Imi marturiseste ca e un consumator inrait: "Fumez orice iarba apuc. Marijuana, hasis, aduceti-le la Shadow!" Dupa ce Shadow si-a facut numarul, spulberandu-si adversarul, la masa de biliard s-au instalat doi adolescenti - cu siguranta, nu au mai mult de 16-17 ani. Nu i-am vazut drogandu-se si pareau destul de lucizi, desi inhalau fumul dens de "iarba" care plutea intre peretii localului. Varsta minima a persoanelor carora legea olandeza le permite accesul in coffee-shop (o vom numi, in continuare, drogarie) este de 18 ani. In schimb, adolescentii de peste 16 ani isi pot procura ciupercile halucinogene din asa-numitele smart-shops (pravalii inteligente). Prezenta celor doi adolescenti in drogarie ar fi un motiv suficient pentru ca localul sa fie inchis. O alta ilegalitate este faptul ca la bar se vand bauturi alcoolice - fapt practicat in aproximativ jumatate dintre drogarii, desi este special interzis (amestecul de droguri si alcool poate fi exploziv; pe de alta parte, autoritatile si-au propus sa descurajeze experimentarea drogurilor in randul consumatorilor de alcool). Probabil, nici unele dintre sunetele care se revarsau din difuzoare nu ar fi fost pe placul oamenilor legii (am auzit o "melodie" in care versurile sunau cam asa: "Fuck de cops!/Cop killer..." - "F... pe politisti!/Ucigas de politisti...").
Romania - poarta deschisa pentru drogurile din Olanda
Desi orice forma de publicitate pentru droguri este interzisa, politia nu acorda nici o atentie faptului ca, de pilda, magazinele din Amsterdam sunt pline pana la refuz cu suveniruri care promoveaza, cu predilectie, doua teme: drogurile si pornografia. Desi se pretinde ca s-a inasprit controlul vamal, turistii introduc/scot din Olanda cantitati impresionante de droguri. Cu toate acestea, la vama romaneasca nu se acorda o importanta deosebita controlului bagajelor celor care vin din Olanda.
Droguri grele servite de stat
Drogariile depistate cu vanzari de droguri grele - heroina, cocaina, XTC (ecstasy), LSD etc. - sunt automat inchise. Cu toate acestea, tentatia este mare si unele drogarii risca. Insa un furnizor de droguri grele este... insusi statul olandez. Circa 13.500 de persoane primesc regulat metadona - un substitut al heroinei, considerat mai putin daunator decat aceasta. Unii dintre utilizatorii de metadona reusesc sa-si diminueze treptat doza, ajungand sa redevina oameni normali, dar jumatate dintre ei raman dependenti pana la sfarsitul vietii. In 1998 a fost lansat un experiment, care a constat in furnizarea de heroina celor asupra carora metadona n-a avut nici un efect. Anul trecut, s-a concluzionat ca rezultatele experimentului sunt promitatoare: in randul celor circa 300 de dependenti participanti s-au constatat o ameliorare a starii de sanatate, o reducere a criminalitatii si o imbunatatire a statutului social, unii dintre ei reusind chiar sa se angajeze. Prin urmare, s-a propus un act normativ care sa legifereze tratamentul cu heroina. Utilizatorii de droguri grele au spatii rezervate (desemnate ca atare de municipalitati) in care isi pot administra doza sub supraveghere medicala (exista interdictia de vanzare a drogurilor in spatiile respective, dar am aflat ca nu se respecta). Exista agentii private (dar subventionate de autoritatile centrale sau locale) care se ocupa, printre altele, cu testarea puritatii drogurilor grele, pentru ca aceia care le utilizeaza sa fie in cunostinta de cauza. Exista agentii (de stat sau private) care furnizeaza seringi dependentilor de droguri grele injectabile. Dependentii criminali sau care comit alte infractiuni grave pot scapa de inchisoare daca accepta un tratament dur de dezintoxicare. Toate acestea si altele sunt rodul politicii originale a Olandei in privinta libertatilor individuale si a bunastarii societatii. Desigur, legislatia permisiva este balansata cu masuri dure de combatere a traficului cu droguri grele (pedepsele urca pana la 16 ani de inchisoare si/sau amenda de 45.000 euro) si cu campanii permanente de prevenire, directionate in special catre adolescenti.
Drogurile usoare - mai putin nocive decat alcoolul sau tutunul?
Studiile arata ca drogurile usoare sunt mai putin daunatoare sanatatii decat alcoolul si tutunul. Cannabisul nu afecteaza, pare-se, ficatul sau stomacul consumatorilor, nu da dependenta fizica si nu mai mult de o zecime dintre utilizatori devin mental dependenti. Doar daunele asupra organelor respiratorii sunt comparabile cu cele provocate de tigari. Pe de alta parte, cei care au consumat marijuana sau hasis sunt aproape la fel de periculosi la volan ca si cei aflati sub influenta bauturilor alcoolice. Iar neajunsul este ca, in acest moment, nu exista metode eficiente de testare imediata a concentratiei de THC (tetrahidrocanabinol - substanta activa din drogurile usoare) in organism. Acesta este si motivul pentru care, oficial, nu s-a inregistrat in ultimii ani, in Olanda, nici un caz de deces cauzat direct de consumul de droguri usoare, in vreme ce alcoolul si tutunul provoaca, anual, zeci de mii de victime.