Nunta tiganeasca - in The Washington Times

Voluntari, Romania. "Uruit de motoare in asfintit balcanic, semitrailere uriase vajaind pe langa popasul de TIR aglomerat cu nuntasi". Asa incepe reportajul aparut duminica in The Washington Times.

Voluntari, Romania. "Uruit de motoare in asfintit balcanic, semitrailere uriase vajaind pe langa popasul de TIR aglomerat cu nuntasi". Asa incepe reportajul aparut duminica in The Washington Times. Autorul, George Jahn, descrie o nunta tiganeasca si deplange soarta miresei, care la 15 ani e nevoita sa paraseasca scoala si sa renunte la visul ei de a studia medicina pentru a deveni o sotie supusa. Dupa ani de inapoiere, in Romania lucrurile par "sa se miste", comenteaza ziaristul. Drumuri reparate, toaletele din locurile de popas "in general curate", data pentru intrarea in UE stabilita pentru 2007. In Bucuresti, "cea mai intunecata capitala a blocului sovietic", pulseaza acum neonul. Aparent, si nunta pitoreasca din popasul de camioane Corina, unde mirosul de motorina se combina cu fumul de mititei, pare a fi un aspect al noii Romanii, constata autorul. Sunt descrise Mercedesurile petrecaretilor si lanturile grele de aur care le sclipesc la gat si la incheieturi, "folk"-ul gipsy cantat la clarinet, strigaturile de bine ale petrecaretilor, toaleta din satin alb si perle false purtata de mireasa, Narcisa Tranca. Care arboreaza un zambet fortat: odata devenita sotie, va trebui sa renunte la scoala si sa se dedice gospodariei. Mirele, de 18 ani, se lauda ca n-a mai pus piciorul intr-o sala de clasa de cand era intr-a patra. Nici el, nici parintii fetei nu sunt de acord ca aceasta sa-si continue studiile - asa cere legea tiganeasca. Desi varsta minima pentru casatorie stabilita in Romania este de 16 ani - cu acceptul parintilor -, miresele rome isi pun pirostriile si la 12, remarca ziaristul. Nunta Narcisei nu este deci legala, dar chiar si pe timpul comunistilor statul nu s-a amestecat niciodata in traditia de nunta a tiganilor. Ziaristul adauga totusi ca discriminarea romilor persista si azi. Milioane dintre ei sunt in mod clar dezavantajati in ceea ce priveste educatia, statutul si gasirea unui loc de munca. Probleme pe care guvernul incearca sa le rezolve, si din motive de integrare europeana. Este pomenita reclama TV, platita din fonduri UE, cu pustiul care se duce la scoala cu ghiozdanul facut dintr-un acordeon. Mirele a cumparat-o pe Narcisa de la ai ei cu 2.000 de dolari. Un unchi de-al fetei, intrebat daca nu e timpul sa se puna accent mai mare pe educatia micilor tigani, raspunde: "Trebuie. Scoala ia timp si de-abia o ducem de pe o zi pe alta". Articolul de mai sus e completat cu un altul - autor Bela Szandelszky - despre tiganii nomazi din Transilvania. E descris tabloul - cam naiv - al satrelor de altadata, cu membrii lor dansand in jurul focului, e pomenit Ceausescu, care a incercat sa-i "aseze" pe tigani si sa-i angajeze in industria grea. Dupa caderea comunistilor, se adauga, tiganii au redevenit "tapii ispasitori" - multi au fost ucisi, goniti, iar casele lor incendiate. Nomazii de acum vand caldari de plastic si marfa ieftina made in China. Si-au pastrat insa limba materna si parte din vechile traditii. Sunt descrise carutele acoperite cu folie si faptul ca membrii aceleiasi comunitati impart totul intre ei. Deseori, sunt goniti de proprietarii de pamanturi. Totusi, ei prefera "o viata pe drumuri" decat un apartament de bloc. "Cel putin, asa suntem liberi", consemneaza autorul spusa unui nomad.