„Ministerul să-mi plătească jumătate de normă!”

Cristina Iordache, mamă a doi elevi de gimnaziu, spune că din cauza programei încărcate şi dificile este nevoită să pregătească zi de zi lecţiile alături de copiii săi. Inspectoratele vor ca şcolarii să fie scutiţi de teme în vacanţă. Unii psihopedagogi afirmă că elevii sunt supuşi unor abuzuri cognitive în timpul anului şcolar.

Temele pentru acasă sunt multe şi grele. Indiferent că sunt la gimnaziu sau la liceu, după ce ajung acasă de la şcoală, copiii se apucă de învăţat până seara târziu pentru a face faţă cerinţelor profesorilor. 

Pentru vacanţa de iarnă, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a recomandat profesorilor să nu dea elevilor teme. „Aceasta înseamnă că voi avea şi eu vacanţă alături de copiii mei” spune Cristina Iordache.

Ea are doi copii, unul elev în clasa a V-a şi altul în VII-a. „Ministerul Educaţiei ar trebui să-mi plătească o jumătate de normă pentru că, zi de zi, sunt nevoită să-mi petrec tot timpul liber pe care-l am ajutându-mi copiii la lecţii”, ne-a spus doamna Iordache. 

 „Copiii ajung pe la ora 18 şi ceva acasă. O jumătate de oră mănâncă, apoi încep să facă temele la matematică, fizică, chimie. Depinde ce au pentru a doua zi. Îi prinde şi ora 22 rezolvând la probleme. Numai la o problemă de chimie pentru clasa a Vll-a  am stat o oră şi jumătate, ca părinţi, ca să ne dumirim ce se cere”, afirmă mămica.

Acesta mai spune că există o neconcordanţă, semnalată de acum doi ani Ministerului Educaţiei, între programa la matematică şi cea la fizică. Problemele la fizică de la clasa a Vll-a implică cunoşterea funcţiilor trigonometrice, care la matematică se fac în clasa următoare, iar cele la chimie nu au legătură cu ce conţine manualul.

Nici la limba română lucrurile nu stau foarte bine. „Evaluarea elevilor se bazează pe sistemul predat – tocit – ascultat - uitat. Dacă mai fac şi altceva, muzică, de exemplu, programul lor se dă peste cap”, arată mămica.

La limba franceză în anul l de studiu, după o lună de învăţat, elevilor li se cere să citească un text, dar ei nu au bazele. „Sunt verbe total necunoscute. Dacă nu m-aş pricepe la limbi străine ar trebui să-i trimit la meditaţie. Şcoala ar trebuie să fie o bucurie, dar de fapt e nivelatoare, nu le stimulează deloc creativitatea”, mai spune mămica.

Meditaţii la clasele I-IV

Există şi situaţii în care părinţii sunt nevoiţi să-şi dea copiii la meditaţii chiar dacă sunt în ciclul primar. Este cazul Paulei P. Ea a fost nevoită să facă pregătire suplimentară  la matematică şi română pentru copilul său, elev în clasa a lV-a.

„Unele probleme la matematică sunt foarte dificile. Făceam temele şi până la ora 23. Aşa că am hotărât să-l dau la meditaţii”, afirmă mămica. Ea este de părere că manualele de Geografie şi Istorie conţin teme grele pentru elevi.

Noţiunile abstracte trimit copiii la meditaţii

Psihopedagogii arată că elevii sunt supuşi unui abuz cognitiv. „În învăţământul românesc, toţi elevii sunt siliţi să rezolve sarcini de învăţare care presupun gândire abstractă, cu câţiva ani buni înainte ca unii dintre ei să înceapă să facă faţă unor asemenea sarcini”, arată Petru Lisievici, psihopedagog la Universitatea „Spiru Haret”. 

Acesta susţine că toţi elevii sunt aruncaţi în bazin „nu doar înainte de a fi învăţaţi să înoate, ci şi înainte de a fi capabili să înveţe să înoate”. 

„Puţini supravieţuiesc cu forţe proprii, mulţi sunt ţinuţi la suprafaţă cu meditaţii şi enorme eforturi, unii se îneacă, iar mulţi alţii sar afară din bazin şi nu se mai întorc niciodată”, arată Lisievici.

El adaugă că orarul  trebuie astfel organizat încât majoritatea rezultatelor de învăţare să fie obţinute în clasă. „Se poate eventual accepta ca un liceean să utilizeze timp pentru sarcini de învăţare înafara clasei, cu condiţia ca volumul total al timpului de muncă să nu depăşească opt ore pe zi”, mai arată Lisievici.

Nevoile elevilor, neglijate

Medici de medicină şcolară arată că ar trebui respectate nişte principii prevăzute în legislaţie. „Există principii privind igiena şcolară prevăzute în Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1955/1995.

Dar la noi orarul se face în funcţie de nevoile profesorului şi nu cele ale elevului”, spune dr. Beatrice Bindea, medic de igienă şcolară la Autoritatea de Sănătate Publică Bucureşti.

Specialiştii arată că e greu de realizat un orar echilibrat. „Mulţi profesori predau la două şcoli. Iar orarul se face în funcţie de disponibilitatea lor. Dar nu atât orarul e de vină, ci programa foarte încărcată”, este de părere dr. Mioara Cârneanu, medic şcolar la Liceul „Jean Monet”.

Aceasta mai spune că există o curbă fiziologică a capacităţii intelectuale de care ar trebui să se ţină seama. Astfel, intelectul unui copil atinge maximul de concentrare între orele 9 şi 12, apoi scade treptat spre ora 14, când atinge minimul. „Capacitatea intelectuală creşte din nou între orele 16-17.

Acelaşi lucru are loc şi pe timpul săptămânii. Luni e un nivel scăzut al capacităţii intelectuale. Marţi si miercuri se atinge un vîrf, iar de joi incepe să scadă”, a explicat dr. Mioara Cârneanu. Ea susţine că duminica elevii nu ar trebui să facă teme.

Opinia specialistului

Psihopedagogii arată că elevii din ciclul primar merită să dispună de timp pentru a fi copii. Cei mai mari trebuie să dispună de timp pentru a-i căuta identitatea şi consolida sistemul de valori.

„Şi unii şi alţii au nevoie de timp pentru a deveni oameni şi nu roboţei care rezolvă zeci de probleme şi învaţă pe dinafară zeci de comentarii pe zi”, arată psihopedagogul Petru Lisievici.