Ministerul Sanatatii a bagat Medicina Legala in coma

Medicina legala din Romania este in criza. Personalul insuficient, fondurile care nu permit dotarea corespunzatoare, precum si o proasta administrare din partea Ministerului Sanatatii au facut ca

Medicina legala din Romania este in criza. Personalul insuficient, fondurile care nu permit dotarea corespunzatoare, precum si o proasta administrare din partea Ministerului Sanatatii au facut ca activitatea de medicina legala din Romania, in anul 2004, sa se desfasoare cu dificultate. Nici pentru anul acesta perspectivele nu sunt incurajatoare. Lipsurile afecteaza actul medical si pe cel de justitie, intarzie expertizele si pun oamenii pe drumuri.
Alcooltestul - singura analiza valabila
Dupa cum ne-a declarat prof. dr. Dan Dermengiu, directorul Institutului National de Medicina Legala: "marea majoritate a institutiilor medico-legale sunt inca departe de incadrarea minima decenta cu personal. 28 de judete, printre care Teleorman, Arad, Galati, se situeaza mult sub minimul necesar, de un legist la 100.000 de locuitori. Este practic imposibil de imaginat cum se poate asigura o continuitate in activitatea medico-legala cu doar doi medici legisti. Asigurarea unui serviciu de garda permanenta pare, in conditiile actuale, de domeniul delirului", considera prof. dr. Dan Dermengiu. Pe langa problema personalului insuficient legistii se confrunta si cu o dotare necorespunzatoare. La nivel national, exista servicii care nu au nici cele mai elementare posibilitati de investigare toxicologica. Patru dintre ele nu au laborator de toxicologie, iar majoritatea celor care poseda un astfel de laborator sunt capabile sa efectueze doar determinarea alcoolemiilor. Din centrele de medicina legala, 19 nu au laborator de anatomie-patologica, iar 24 nu pot efectua nici cea mai elementara investigatie serologica. Mai mult, exista servicii de medicina legala care nu au sala de autopsie proprie si nici autosanitara de transport. "Vina pentru aceasta situatie absolut intolerabila, care dateaza de mai multi ani si pe care am semnalat-o in mod repetat, apartine Ministerului Sanatatii, dar mai ales Directiilor de Sanatate Publica si Spitalelor Judetene", mai spune prof. dr. Dan Dermengiu.
O treime din autopsii se fac in spatii improvizate
Anul trecut s-au efectuat peste 20.000 de autopsii, dar culmea este ca o treime dintre acestea nu s-au efectuat la sediul institutiilor abilitate, ci in conditii mai mult sau mai putin improvizate. "Ar fi greu de imaginat un astfel de mod de desfasurare in conditiile de dotare actuale. in foarte multe cazuri, medicii legisti au de-a face cu cadavre prezentand un risc biologic considerabil (TBC activ, Hepatita B si C, SIDA). De asemenea, inca exista decese, sa le spunem obisnuite, care sunt metamorfozate in cazuri medico-legale pentru a transfera responsabilitatea procedurilor de declarare a decesului si de inhumare institutiilor medico-legale. Cele mai numeroase cazuri de acest gen provin de la spitale, unde mor persoane fara rude si care, prin amabilitatea Parchetului, sunt botezate cazuri medico-legale pentru a scapa spitalul de obligatia demersurilor pe langa primarie in vederea inhumarii", mai spune prof. dr. Dan Dermengiu.
Spitalele consuma banii de la morga
In anul 2004, s-au efectuat peste 125.000 de expertize medico-legale pentru Justitie sau la cererea publicului. Cu toate ca astfel intra in sistem sume importante de bani, acestia sunt practic deturnati de spitalele sub a caror autoritate se afla serviciile de medicina-legala. Spitalele au mari datorii, iar directorul asimileaza SMLJ-ul cu o sectie a spitalului, ceea ce duce la disfunctionalitati. "Achizitiile pentru SMLJ se fac de catre Spitalul Judetean si din cauza datoriilor acumulate de spital furnizorii nu livreaza produsele necesare, ceea ce inseamna intarzieri inadmisibile in aprovizionarea cu reactivi, materiale sanitare si echipamente de protectie. Planurile de investitii sunt trunchiate si amanate pe intervale lungi de catre administratia spitalelor", mai spune prof. dr. Dan Dermengiu. Solutiile pentru rezolvarea acestei situatii ar fi revenirea la subordonarea fata de Directiile de Sanatate Publica, fondurile sa fie gestionate de Institutul de Medicina Legala competent si sa existe o organizare independenta.