Mii de pensionari - pusi pe drumuri sa descopere arhive pierdute

* Pana in 1960, salariile nu au fost trecute in cartile de munca, iar in cazul in care batranii nu pot aduce adeverinte privind fostele state de plata, recalcularea se face pe baza salariului minim pe economie de la acea vreme * Deoarece majoritatea arhivelor au disparut, pensionarii cer ca recalcularea sa se faca pe baza salariului mediu pe ramura in care au lucrat, altfel "totul nu este decat o pacaleala"

La 15 martie ar trebui sa intre in plata primele pensii recalculate, circa 250.000, ale celor care au iesit din campul muncii inainte de 1980. Procesul ar trebui sa ia in calcul toate veniturile si sporurile permanente pentru care s-au platit contributii de asigurari sociale. Cartile de munca nu evidentiaza sporurile, iar pana in 1960, nici macar salariile. Asa ca functionarii caselor de pensii i-au trimis pe batrani sa le aduca adeverinte de la fostele locuri de munca prin care sa dovedeasca ce venituri au avut. I.T. are 85 de ani. A lucrat la Institutul de Cercetari Textile, Institutul de Proiectare din Industria Usoara, Politehnica Bucuresti, Ministerul Industriei Usoare, societatea Textila Romana si Filatura Romana de Bumbac. De la primele trei institutii a reusit sa obtina adeverintele dorite. Statele de plata de la Ministerul Industriei Usoare le-a cautat la Ministerul Economiei si Comertului. De aici a fost informat ca arhiva cautata a ars. Arhiva de la Textila Romaneasca a fost inundata, iar in arhiva noii filaturi de bumbac, o hruba in care hartiile sunt puse claie peste gramada, s-au gasit toate actele vechii filaturi, mai putin statele de plata. Liderii Federatiei Nationale a Sindicatelor Pensionarilor din Romania spun ca zeci de astfel de cazuri le sunt semnalate zilnic din teritoriu. In cazul in care nu pot obtine adeverintele cerute de casele de pensii, la recalculare le va fi socotit salariul minim pe economie de la acea vreme. "Si eu sunt in aceasta situatie. In 1950 eram profesor si aveam un salariu de 1.200 de lei. Suma nu apare insa pe cartea de munca, iar dovada nu am de unde sa iau. O sa-mi calculeze pensia la salariul minim pe economie din 1950 - 166 de lei - adica de zece ori mai putin", explica Preda Nedelcu, vicepresedintele Federatiei. Pensionarii spun ca in aceste conditii recalcularea anuntata de Guvern este o pacaleala si cer sa fie luate in calcul macar salariile medii pe ramura in care se demonstreaza ca au activat, nu salariul minim. "In cazul meu, salariul mediu pe ramura invatamant in 1950 era 700 de lei, oricum mai apropiat de ceea ce am avut decat 166 de lei", explica Nedelcu. Solicitarea a fost facuta in scris presedintelul Casei Nationale de Pensii, Mihai Seitan, dar pana acum n-au primit nici un raspuns. Casele teritoriale de pensii au terminat recalcularea pentru cei care au iesit la pensie inainte de 1980 si se pregatesc sa tipareasca fluturasele cu noile sume. La Bucuresti, de pilda, numarul celor luati in calcul este de 39.000, iar 40 la suta dintre acestia vor primi pensii mai mari. Cei care in urma recalcularii ar trebui sa primeasca pensii mai mici vor ramane la acelasi plafon. O gramada de pensionari continua insa sa bata drumul pe la Arhivele Nationale in speranta ca vor reusi sa obtina dovezile mult visate. Functionarii Arhivelor Nationale spun ca rezolva orice solicitare in termen de 30 de zile, daca au statele cerute. Dupa 1990, societatile comerciale care s-au desfiintat sau restructurat ar fi trebuit sa-si trimita arhivele la ei. Majoritatea insa n-au facut-o si ar trebui sa angajeze zeci de detectivi ca sa descopere ce s-a intamplat cu actele. In cazul in care Casa Nationala de Pensii nu va accepta propunerea federatiei de a schimba modul de calcul al pensiilor pentru anii in care nu exista dovezi asupra salariului incasat, pensionarii vor iesi in strada pentru a determina o "recalculare adevarata".