Melcii de Botosani o iau taras spre farfuriile occidentalilor

Codobelcii se ingrasa, in unica ferma din tara de Helix Aspersa, la standarde europene

Din primavara, primii "melci de Botosani" vor lua taras calea spre Occident. "Casa melcului" - "La Cassa Della Lumaca" din Catamarasti Deal, sat lipit de un capat al Botosaniului, este unica ferma de melci Helix Aspersa din Romania la standarde europene. Daca in ultimii ani, romani intreprinzatori au pus pe roate profitabile centre de colectare a melcilor comestibili autohtoni - cei de livada (Helix Pomatia), cotati cu mai putini eurocenti la Bursa melcului de la Paris - in capatul tarii sunt pusi la ingrasat cei mai pretiosi melci, evaluati intre 4 si chiar 5,5 euro kilogramul. Acestia, la fel de cautati precum caviarul, ajung mai cu seama in farfuriile francezilor, italienilor si spaniolilor si aproape deloc in cele ale romanilor.
Helix, o delicatesa la fel de cautata ca si caviarul
De cum apune soarele, o "armata" de melci urca pieptis salatele, floarea-soarelui pitica, varza fara capatana, ridichea si trifoiul alb semanate in cele opt rigole lungi de 45 de metri si late de 3,5. Se furajeaza pana in zori si apoi se catara pe "pereti", in tentative de a-si vizita vecinii. La ivirea zorilor, adorm la tulpina plantelor din care s-au ospatat. Rigolele, inconjurate cu helitex (plasa speciala, patentata in Italia si garantata 20 de ani), sunt spatiile in care molustele incornorate sunt puse la ingrasat. Alte sapte astfel de tarcuri se vor transforma, in primavara, in "maternitati". Prima "sarja" de Aspersa, a fost cumparata de la Institutul International de Helicicultura din Cherasco, Italia, alaturi de tesuto non tesuto (plastic extrem de fin, cu care se acopera rigolele iarna, cand melcii hiberneaza) si de semintele "prescrise". Persoana care administreaza "Casa Melcului", Edit Lupu, de profesie inginer zootehnist, si-a insusit toate instructiunile pentru ca investitia personala de 11.000 euro sa devina profitabila chiar de la primul export. A gasit un teren fertil (orientat spre nord, neumbrit, usor inclinat pentru ca apa sa nu balteasca), a trimis spre analiza la institut esantioane de sol si un desfasurator cu indicii termici din aer si sol din Botosani pe ultimii 15 ani. A imprejmuit 5.000 mp cu gard solid, pentru ca pradatorii terestri ai melcului (vulpea, ariciul etc.) sa nu dea iama. Pentru cei din aer au fost pregatite benzi lungi si colorate din rafie care, puse pe stalpi, alunga uliul la adierea vantului. A pus la baza gardului tabla zincata, pentru ca molustele sa nu fie atrase de mirosul plantelor autohtone, specia fiind gurmanda, mare iubitoare de morcov, rapita, dovleac si leustean; a imprejmuit 8 rigole cu helitex si a plantat semintele. Microclimatul fiind creat, a fost pus la punct un sistem de irigatii cu aspersoare pentru umectarea terenului in zilele toride. A fost impartita apoi matca: 16.000 exemplare de Aspersa, gasteropode liliput prin comparatie cu fratii lor Pomatia, cu cochilii deloc aratoase si prea putin spiralate, dar cu valoare economica pentru calciul din cochilie. In fiecare rigola isi scot coarnele 2.300-2.400 de reproducatori, melcul fiind hermafrodit.
Cumparat cu 5.000 lei/kg, Helix revine in tara cu 1,6 milioane lei/kg
Pentru ca s-au respectat toate recomandarile institutului de profil, ferma de la Catamarasti Deal este prima si singura crescatorie de Aspersa din tara care respecta standardele UE. "Putinele ferme din tara sunt pe Pomatia, care se vinde cu 0,8 - 1,7 euro/kg. "Casa melcului" este prima ferma si singura de pana acum care a importat matca de Aspersa. S-a constatat ca rezita la noi in tara, doar daca se respecta tehnologia", ne-a spus Edit Lupu, care face din pasiune helicultura (cresterea melcilor), convinsa de fiica sa abordeze noul domeniu al zootehniei. Cu o mortalitate de cel mult 10% in cazul in care vara nu bate prea tare grindina, iar iarna temperaturile nu devin siberiene, productia de melci la un modul de 5.000 mp poate fi de circa 5 tone (in medie 1 kg/mp), cu un profit anual de cel putin 20.000 euro. Pentru ca acest tip de afacere sa fie rentabil, lotul minim este de 2.000 mp teren, investitia fiind evaluata la circa 6.000 euro. Aspersa este o specie rezistenta la oscilatiile termice, motiv pentru care 70% din cei 15.000 fermieri de melci din Italia cresc aceasta delicatesa. Nu este rezistenta la lipsa apei, in lunile secetoase irigarea rigolelor fiind necesara la doua-trei zile, timp de 10-12 minute, dispersia apei fiind de tip ceata. Microclimatul este la fel de important, cand vegetatia atinge 15 cm, intervine motocositoarea. Recoltarea este foarte usoara, deoarece, interesant, specimenul ajuns la maturitate vine singur la plasa si asteapta sa fie selectat. Cochilia "melcului de Botosani" cantareste mai putin de jumatate din greutatea exemplarului. Codobelcii numai buni de plecat la export sunt inchisi in cutii de lemn si lasati 15 zile, interval in care mor, isi curata traiectul digestiv si elimina toxinele. Apoi sunt cantariti cu tot cu cohilie si iau calea Europei, botezati mai apoi "escargot de Bourgogne" in Franta sau "chiocciola" in Italia. Melcii sunt "clientii" traditionali ai bucatariei franceze, italiene si spaniole si, pentru moment, hrana exotica in meniul romanilor. In pravaliile din tara au fost asezati pe rafturi melci autohtoni. Cumparati de vii, chiar si cu 5.000 lei kilogramul, Helix pleaca la export si, cu toate comisioanele intermediarilor, revin - congelati - in tara. Spre exemplu, un lant national de magazine comercializeaza cu 480.000 lei 300 grame (13 melci). Un calcul sumar arata ca 1 kg costa circa 40 euro (peste 1,6 milioane lei). Fermierii de Pomatia si, mai nou, Aspersa sau Estera nu au cum sa iasa in pierdere in conditiile in care pretul unui kilogram de melci cu cochilie oscileaza la Bursa de la Paris, cea de la Milano sau Madrid intre 2 si 5 euro (intre 80.000 si 200.000 lei). Prin comparatie, carnea de porc costa in tara de la 70.000 lei/kg pana la muschiul de 130.000 lei.
SAPARD pune umarul la fermele de melci
Aflata in faza de pionierat in Romania, desi in Ardeal sunt numeroase ferme si centre de colectare, helicicultura este printre putinele domenii ale agriculturii pentru care nu se fac asigurari. Edit Lupu spera ca legislatia se va modifica, mai ales ca, de curand, cu fonduri SAPARD, romanii sunt ajutati sa isi incropeasca ferme de melci in aer liber sau in medii inchise (tuneluri de plastic, sere horticole adaptate etc.), Romania fiind una dintre putinele tari exportatoare de melci, datorita factorilor naturali nepoluanti. 230.000 mp de ferme de melci sunt preconizate a se infiinta in tara in acest an, exclusiv cu sprijin SAPARD (cu un venit anual de peste 1,6 milioane euro). Cresterea melcilor este profitabila si pentru ca, anual, se investeste in medie 10% din profit, iar cheltuielile nu pot fi mari. Nu se mai cumpara helitexul, materialul genetic si semintele, iar ferma este deja imprejmuita, singurele cheltuieli fiind costul curentului electric pentru functionarea aspersoarelor si eventual pentru apa sau plata persoanelor care supravegheaza rigolele. Edit Lupu nu are de gand sa investeasca intr-o linie de procesare a cochiliilor sau carnii de Helix (tehnologie evaluata intre 150.000 si 200.000 euro) in conditiile in care materia prima se asigura cateva luni pe an, iar intreaga productie se exporta pentru a fi prelucrata la fabrica Institutului de Helicicultura. Contractul cu institutul asigura si livrarea codobelcilor ingrasati la Botosani, ce vor fi sortati, separati de cochilie, calibrati, congelati si ambalati in Italia. Dupa un instructaj de 3 luni in Italia, Edit Lupu ofera, prin firma creata, consiliere viitorilor fermieri de melci, procurarea materialului genetic si a semintelor, dar si exportul delicatesei culinare. Carnea de melc este extrem de hranitoare. 80 kcal, 250 mg magneziu, 170 mg calciu si 3,5 mg fier se gasesc in 100 g de melci.