Managerii sportivi aţâţă spiritele prin declaraţii acide

Florian Gheorghe, doctor în psihologie, spune că doar legea poate stopa incidentele Florian Gheorghe este doctor în psihologie, membru în Colegiul Psihologilor din România şi fost

Florian Gheorghe, doctor în psihologie, spune că doar legea poate stopa incidentele

Florian Gheorghe este doctor în psihologie, membru în Colegiul Psihologilor din România şi fost director al Penitenciarului Rahova. Tot el este printre puţinii specialişti din ţară care s-au ocupat de problema violenţei în sport. În curând, va publica un amplu studiu asupra acestui fenomen, care este analizat în profunzime.

- Domnule Florian Gheorghe, de unde provine violenţa în sport?
- Aceasta poate exprima problemele sociale ale momentului dintr-o anumită ţară. Ea poate conferi o dimensiune dramatică identităţilor individuale, locale şi chiar naţionale, devenind un câmp infracţional atunci când scapă din limitele dreptului şi al legilor.

- Să luăm în discuţie cazul României, unde violenţa a ajuns până şi în handbal…
- Spectatorul e văzut doar dintr-o perspectivă comercială, ca un consumator pasiv al spectacolului şi al produselor sale anexe. Apoi, către public, răzbat o serie de tensiuni din viaţa intimă a clubului. Jucătorii pot acuza conducătorii de club că îi abandonează în situaţii dificile, că nu-i respectă şi aşa mai departe, iar aceste lucruri generează un sentiment de injustiţie. În plus, ieşirea lui Mihai Stoica (n.r.: a lovit cu pumnul un spectator) este departe de a fi un ataşament de echipă. Managerii aţâţă spiritele prin declaraţii acide la adresa altor persoane, picură ură care se manifestă pe stadioane.

- Cum vedeţi încercările celor implicaţi în sport de a rezolva problema violenţei?
- Noi încearcăm să rezolvăm problema pe moment, fără o abordare în profunzime. În aceste fel, se dă impresia că evenimentul s-a terminat. Că îşi dă cu părerea Prunea despre fenomen nu este suficient. Ar trebui ca FRF şi LPF să se implice mai mult, pentru că "violenţa pe stadioane" se poate rezolva printr-un program de durată.

- Sunt conducătorii de club interesaţi de combaterea fenomenului?
- Nu ştiu ce să cred. De exemplu, eu am trimis şase telegrame către diverse cluburi şi le-am invitat la un simpozion despre violenţa în sport, dar nu a venit nimeni. Probabil consideră că sunt plictisitoare aceste simpozioane, dar puteau să vină să discutăm după aceea.

- Cum i-aţi carateriza pe cei care merg pe stadioane?
- Ei alcătuiesc o lume de anonimi reuniţi doar de evenimentul sportiv care, odată terminat, nu mai exercită niciun fel de atracţie. Unii vin pentru spectacol, alţii pentru a fi văzuţi, unii vin pentru a-şi lua revanşa în faţa "duşmanilor" care susţin echipa adversă, alţii vor doar să-şi omoare timpul…

- Care sunt cauzele care se află în spatele manifestărilor de violenţă?
- Este vorba despre concurenţa grupurilor, stimulată de lideri, de memoria disputelor şi a rezultatelor acestora, de căutarea răzbunării, de mercantilismul unor conducători de cluburi, iar uneori chiar de forţele de ordine din interiorul stadionului sau din afara lui.

- Exact, în ce mod se fac vinovate forţele de ordine?
- Deseori, forţele de ordine nu cunosc publicul care vine la stadion, iar distrugerile de bunuri şi brutalităţile apar după venirea lor.

- Ce se poate face pentru a preveni acest fenomen?
- Trebuie înfiinţată o structură de gestionare a violenţei. De exemplu, în Anglia, există Consiliul Naţional contra Violenţei în Sport şi se caută menţinerea echilibrului între exigenţele de securitate şi necesităţile menţinerii caracterului festiv al manifestării sportive. Programele de prevenire pot fi de mare diversitate: măsuri educative şi sociale, ameliorarea relaţiilor dintre club şi suporteri, promovarea dialogului cu cluburile rivale, controlul spectatorilor prin camere de supraveghere, întărirea rolului social al cluburilor, organizarea caselor de bilete şi o legislaţie adecvată.

Am trimis şase telegrame către diverse cluburi şi le-am invitat la un simpozion despre violenţa în sport, dar nu a venit nimeni
Florian Gheorghe

Scrie o carte despre criminalitate

Specialistul lucrează la al doilea volum despre prevenirea criminalităţii, iar un capitol este dedicat sportului, mai exact revenirea violenţei în acest domeniu. Capitolul dedicat sportului porneşte de la semnificaţia acestuia în lumea contemporană, pentru ca apoi să ajungă la descrierea celor care ajung pe stadioane.

Autorul a identificat tipurile de suporteri prezenţi în arene, de la cei paşnici până la cei foarte violenţi, şi anume huliganii. Apoi a trecut în revistă formele de violenţă întâlnite pe stadioane, a făcut o analiză a acestora şi a oferit câteva soluţii pentru ca acest fenomen al violenţei să fie stopat, modelul de urmat fiind cel englez.

Principalele concluzii trase de către psiholog sunt:

n Fotbalul poate conferi o dimensiune dramatică identităţilor individuale, locale şi chiar naţionale, devenind un câmp infracţional atunci când scapă din limitele dreptului şi ale legilor

n În aceste întreceri nu mai domneşte justiţia, ci spectacolul vedetelor, punerea în scenă a festivităţilor fiind dramatizată exagerat. Eroii stadioanelor sunt transformaţi în reprezentanţi ai calităţii tehnice totale

n S-a aşteptat totul de la forţele de ordine care, frecvent, au amplificat manifestările prin intervenţii în momente şi locuri nepotrivite

n Mai putem spune despre huligani că preferă o identitate negativă conferită de apartenenţa lor la un grup care dezvoltă incidente mediatizate, că extrag o valoare simbolică din actele violente şi din participarea lor la nucleul dur al suporterilor

n Violenţele nu apar în orice condiţii şi la orice întrecere sportivă, ci îndeosebi la "sporturile de prestigiu"