Majoritatea podurilor si pasajelor din Capitala au devenit pericole publice

* Fundatia pasajului Marasesti s-a scufundat pana acum cu 20 cm * Consilierii municipali cer ajutorul specialistilor de la Universitatea de Constructii

Soferii din Capitala nici nu-si imagineaza ce pericole trec atunci cand tranziteaza orasul. Pe langa gropile din carosabil, care au devenit deja parte din existenta bucurestenilor, mai nou, ei trebuie sa fie foarte atenti atunci cand traverseaza poduri sau pasaje, pentru ca majoritatea sunt subrede. Consilierii alesi ai Consiliului municipal (CGMB) vor sa ceara sprijinul specialistilor de la Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB), pentru a rezolva problemele pasajelor si podurilor Capitalei. Din cele 19 poduri si 12 pasaje din Bucuresti, cel mai mare pericol il reprezinta pasajul Marasesti, care face legatura intre podul cu acelasi nume si Calea Vitan. Deja este vizibil ca 13 dintre dalele transversale de pe tavan au inceput sa coboare, sub greutatea infrastructurii de deasupra. Pasajul Marasesti a fost realizat dupa modelul heirupist, cu putin inainte de Revolutie, in anul 1988. De atunci, autoritatile locale care il administreaza au avut tot felul de probleme: la ploi cu caderi ceva mai consistente de apa, pasajul se inunda si nu mai permitea trecerea vehiculelor. In plus, pilonul central, aflat intre liniile de tramvai, s-a tot scufundat, ajungand acum ca tavanul sa se lase odata cu pilonul, coborand cu aproape 20 de centimetri si punand deja probleme de siguranta a traficului. O alta problema grava este cea a pasajului Baneasa, care a intrat pe lista de urgente a Administratiei Strazilor, alaturi de podurile Bordei, Grozavesti, Floreasca, Pantelimon si Lacul Tei. Din aceasta cauza, consilierii municipali au decis sa se implice in rezolvarea problemelor, mai ales ca unul dintre acestia, Mihai Voiculescu, este decan la Facultatea de constructii civile a UTCB. Astazi la pranz, consilierul Voiculescu si seful Comisiei economice a CGMB, Liviu Goncea, se intalnesc cu decanul Facultatii de poduri, Anton Chirica, si seful acestei catedre, Florin Burtescu, precum si cu seful Catedrei Poduri, Constantin Romanescu. Ei ar putea gasi solutii rapide si ieftine pentru expertizarea si reabilitarea pasajelor, inclusiv Lujerului, Unirii si Victoriei, care nu au fost inca preluate spre administrare de Primaria Capitalei. De asemenea, ar putea fi verificata si calitatea materialelor folosite pentru reabilitarea drumurilor din Bucuresti.