Localitatile Romaniei nu pot intra in Europa fara stema

In lumea crestin-ortodoxa, stiinta Heraldicii este mai putin cunoscuta comparativ cu Occidentul, unde era un loc comun a reprezenta stemele oraselor, blazoanele familiilor nobiliare sau semnele

In lumea crestin-ortodoxa, stiinta Heraldicii este mai putin cunoscuta comparativ cu Occidentul, unde era un loc comun a reprezenta stemele oraselor, blazoanele familiilor nobiliare sau semnele breslelor mestesugaresti. O exceptie o constituie spatiul ardelean, in care influentele Apusului au fost mai pregnante. Mai nou, se impune revenirea la aceasta simbolistica, in conditiile viitoarei noastre integrari europene. In fiecare judet exista specialisti care trebuie sa pregateasca stemele localitatilor pentru anul 2007. Ele, potrivit legii, sunt standardizate, de forma unui scut, pe care se pozitioneaza o coroana avand, ca la cetati, creneluri - unul pentru comuna, trei pentru oras, cinci la municipiu si sapte la resedintele de judet. Insotite de cate o nota de fundamentare, stemele se afla, in intreaga tara, in proces de validare, trecand prin comisiile judetene, zonale si, la final, la Comisia Nationala de Heraldica. Paradoxal, specialistii au semnalat faptul ca tocmai stema Romaniei nu are coroana! Ei spun ca s-a facut o mare greseala, coroana reprezentand independenta natiunii si originea nobila a poporului.
Mere, fulgere si castele - orice poate deveni blazon
In Targu Mures, un batran grafician, Ioan Petru Pop, pregateste cele 100 de steme ale localitatilor muresene. Absolvent al Institutului de Arte Plastice "Ion Andreescu" din Cluj-Napoca, din 1990, e atestat ca specialist in proiectarea si realizarea stemelor. Simbolurile trebuie sa respecte anumite proportii si culori, o anume asezare spatiala. Insa piesele pentru stemele noastre au trebuit adaptate la specificul local, in urma discutiilor purtate cu reprezentantii comunitatilor. De pilda, stema comunei montane Hodac are pe scut un cerb, incadrat de doi brazi si un pod peste un rau. Comuna Batos, mare producator de mere, are, firesc, un mar si un varf de lance (element de istorie locala), Zau de Campie are un peste si un bujor - aluzie la lacurile din zona si la rezervatia celebra de bujori de stepa. La stema orasului Ludus apare un obelisc ce simbolizeaza evenimentele de la Oarba de Mures, precum si sageata unui fulger, legat de termocentrala din localitate. Ioan Petru Pop a recunoscut o oarecare contradictie intre stiinta heraldicii, de sorginte fundamental occidentala, si valorile crestin-ortodoxe, insa a precizat ca unii preoti, precum cel din comuna Sanger, au propus chiar ei elementele stemei localitatii, respectiv un scut pe care sunt dungi oblice, albe si albastre, intr-un colt figurand un stanjenel - de unde etimologia cuvantului "Sanger". Domnia sa spune ca n-au existat probleme cu localitatile preponderent maghiare, dimpotriva, "ungurii vin si spun exact ce vor in propunerile lor". De pilda, Ernei, Sanpaul sau Bichis vor cladiri pe scutul stemelor, acolo fiind candva castelele unor grofi locali.