Învăţământul preuniversitar, victima numeroaselor schimbări

Fiecare ministru care a fost la cârma Educaţiei a venit cu propriile idei de reformă a sistemului Fiecare ministru vede diferit sistemul de învăţământ românesc. Un lucru este cert.

Fiecare ministru care a fost la cârma Educaţiei a venit cu propriile idei de reformă a sistemului

Fiecare ministru vede diferit sistemul de învăţământ românesc. Un lucru este cert. Toată lumea consideră că ceea ce se face acum la şcoală nu este productiv şi este necesară o schimbare radicală. Cei mai dezavantajaţi din această socoteală rămân elevii, bulversaţi de modificările care au loc de la an la an.

Fiecare ministru cu ideile lui. Aşa s-a ajuns ca la ora actuală învăţământul să devină domeniul în care se experimentează cel mai mult. Şi nu neapărat în favoarea beneficiarului. Până în anul 1995, elevii care îşi doreau să ajungă la un anumit liceu nu trebuiau decât să se înscrie la respectiva unitate de învăţământ şi să susţină examen de admitere. Cel care a început să reformeze sistemul a fost clujeanul Andrei Marga. El a introdus examenul de capacitate.

În urma notelor obţinute la acesta, elevii intrau la un liceu prin concurs de dosare. După venirea Ecaterinei Andronescu, s-a hotărât ca elevii să fie repartizaţi la liceu cu ajutorul computerului, dar pe baza examenului de capacitate şi a mediei pe care au obţinut-o în anii de gimnaziu. Şi anul 2004 a fost un an cu surprize, pentru că Alexandru Athanasiu a schimbat examenul de capacitate în teste naţionale.

La niciun an, Mihail Hărdău vine cu ideea ca testele naţionale să fie înlocuite de tezele unice, care să fie susţinute de elevi începând cu clasa a VII-a, iar pe baza notelor obţinute, aceştia să poată intra la liceu.

De-a lungul anilor, nici examenul de bacalaureat nu a scăpat de modificări. Treptat, numărul materiilor de examen a crescut la şapte. Iniţial, elevii au primit note pentru toate materiile, numai că ministrul Ecaterina Andronescu a făcut şi aici o schimbare, şi pentru probele orale a înlocuit notele cu calificative. O schimbare care s-a dovedit a fi ineficientă, pentru că s-a revenit la notarea iniţială.

Ideea de a elimina testele naţionale este susţinută şi de Cristian Adomniţei, actualul ministru al educaţiei. Dar el nu se opreşte aici pentru că încearcă să modifice structura de învăţământ preuniversitar aproape total.

Urmează modificări radicale

Liceul va deveni generalizat şi gratuit, învăţământul obligatoriu va fi de 10 ani, iar învăţământul preşcolar va deveni şi acesta obligatoriu. Astfel, între vârsta de trei-şase ani, copiii vor trebui să fie "înrolaţi", în mod obligatoriu, în cadrul unei instituţii de învăţământ preşcolar. Copiii între 6 şi 16 ani trebuie să urmeze cei 10 ani de învăţământ obligatoriu.

Scoala primară va include o clasă pregătitoare, iar clasa a IX-a va deveni ultimul an de gimnaziu. Trecerea la liceu se va face descentralizat. Elevii vor susţine din clasa a VII-a până în clasa a IX-a câte trei teze unice pe semestru, iar admiterea la liceu se va face pe baza mediei dintre cele 18 note obţinute la tezele din cei trei ani. Testele naţionale vor fi desfiinţate, elevii vor intra la liceu pe baza notelor de la tezele cu subiect unic, iar liceele cele mai căutate vor putea organiza examene de admitere în funcţie de propriile criterii.

"Se anunţă o toamnă fierbinte"

"Şcoala de artă şi meserii trebuie să dispară pentru că este absolut contraproductivă. Atelierele nu au mai fost dotate de foarte multă vreme, nu sunt materiale necesare şi nu ştiu cine îi va lua să-i încadreze şi să facă o pregătire suplimentară pe costuri proprii la angajare cu aceşti absolvenţi când îşi vor dori un loc de muncă", spune Constantin Ciosu, secretar general al Federaţiei Educaţiei Naţionale.

Rediscutat trebuie să fie şi programul de lucru al educatoarelor şi punctul de maxim interes "de a majora suplimentar salariile profesorilor de gradul unu cu încă 10% de la 1 octombrie pentru care FEN a cerut ca această discriminare negativă să fie eliminată", mai adaugă Constantin Ciosu, care preconizează o toamnă
fierbinte.

Păreri pro şi contra

Ca de fiecare dată sunt atât păreri pro, cât şi contra. Olguţa Vasilescu, preşedinta Comisiei de învăţământ din Camera Deputaţilor, atrage atenţia asupra pachetului legislativ pentru învăţământ, subliniind faptul că este imposibil să fie introdusă clasa a IX-a la gimnaziu pentru că nu există săli de clase suficiente. De asemenea, ea mai spune că, nemaifiind clasa a IX-a la liceu, vor dispărea 25% din catedre.

Aceeaşi observaţie este făcută de deputatul PRM şi în privinţa introducerii unei clase pregătitoare pentru copiii de grădiniţă. În acest caz, ea este susţinută de părinţi, care nu sunt de acord să-şi trimită copiii de la o vârstă atât de fragedă la învăţat. Ea s-a declarat împotriva desfiinţării şcolilor de arte şi meserii, precum şi a propunerii ca primarul sau consiliul local să angajeze directorul şcolii.

Vasilescu susţine schimbarea programei şcolare astfel încât aceasta să nu mai fie atât de încărcată. Observaţii populiste şi "o greşeală în gândire", aşa a catalogat Mircea Miclea punctul de vedere al Olguţei Vasilescu, pentru că învăţământul trebuie reorganizat în funcţie de nevoile elevilor, şi nu după cele ale profesorilor.

Problema lipsei sălilor de clasă pentru elevii de a IX-a şi a clasei pregătitoare, semnalată de deputatul PRM, nu este una reală, conform lui Miclea, pentru că "în oraşe sunt săli de clase pentru cei de a IX-a, iar în mediul rural populaţia este în scădere, chiar dacă în cazuri izolate nu există săli de clasă, se poate găsi soluţia temporară ca acestea să funcţioneze ca şi până acum, adică la liceu".