Insule de excelenţă, scufundate în mediocritate

Traian Băsescu a dat ieri o notă proastă sistemului de învăţământ românesc. Performanţele elevilor români sunt slabe, se predă mult după dictare, iar romii şi copiii proveniţi din

Traian Băsescu a dat ieri o notă proastă sistemului de învăţământ românesc. Performanţele elevilor români sunt slabe, se predă mult după dictare, iar romii şi copiii proveniţi din mediul rural ajung rar să termine liceul. Nici învăţământul superior sau cercetarea nu stă mai bine: niciuna dintre universităţile româneşti nu este în Top 500, iar diplomele de doctorat sunt eliberate pe bandă rulantă. Nu aflăm nimic nou din acest raport, au reacţionat specialiştii în educaţie.

Menţinerea actualului sistem de învăţământ pune în pericol competitivitatea şi prosperitatea ţării, se arată în Raportul Comisiei Prezidenţiale "România Educaţiei, România Cercetării", ale cărei concluzii au fost prezentate ieri de preşedintele Traian Băsescu. Sistemul educaţional este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate. Este ineficient pentru că performanţele înregistrate de elevii români sunt semnificativ mai slabe decât cele ale elevilor din ţările vecine recent intrate în UE. "Trebuie să punem capăt iluziei că avem un sistem performant, invocând reuşitele la olimpiadele internaţionale. Rezultatele olimpicilor reflectă excelenţa lor personală şi a câtorva profesori care îi pregătesc", a spus, ieri, preşedintele Traian Băsescu.

Rată mare de abandon şcolar

Sistemul este nerelevant în raport cu economia şi societatea viitorului, el nefiind capabil să asigure României o poziţie competitivă în economia cunoaşterii. Poziţionarea României în raport cu aceşti indicatori arată că avem o rată mare de abandon a şcolii, aproape un sfert din numărul total de elevi părăsind sistemul înainte de terminarea ciclului gimnazial. În plus, ponderea elevilor de 15 ani care nu reuşesc să atingă nici măcar nivelul cel mai scăzut de performanţă este de 41%, faţă de 19,4% în UE. Apartenenţa la mediul rural se asociază cu dezavantaje majore: numai 24,54% din elevii din mediul rural ajung la liceu. Proporţia elevilor care obţin rezultate slabe la limba română, matematică şi ştiinţe este de două-şase ori mai mare decât a celor din mediul urban, iar 80% din tinerii neşcolarizaţi sunt romi. Infrastructura şi resursele sunt de slabă calitate, majoritatea şcolilor fiind lipsite de condiţii de civilizaţie elementare, nu au apă curentă şi nici WC. Peste 82% din clădirile şcolare sunt construite înainte de 1970.

Media de vârstă a personalului didactic este de 45 de ani, iar calitatea prestaţiei este în general slabă. 74,3% din elevi susţin că profesorii obişnuiesc să le dicteze la majoritatea materiilor. Programa şcolară este deosebit de încărcată şi, mai ales, lipsită de viziune clară.

Evaluarea elevilor prin teste naţionale şi bacalaureat este de slabă calitate. Aşa se explică faptul că a apărut şi s-a dezvoltat un sistem de educaţie paralel - acela al meditaţiilor. "Părinţii plătesc în acest fel de două ori educaţia copiilor lor: o dată prin sumele strânse la bugetul de stat şi a doua oară prin plata meditaţiilor", a spus, ieri, preşedintele Băsescu.

Concluzia raportului comisiei arată că şi învăţământul superior şi în cercetare "câteva insule de excelenţă sunt scufundate într-o mare de mediocritate".

"Meritul principal al raportului este că el există"

Experţii în educaţie, reprezentanţi ai societăţii civile şi foşti miniştri au avut reacţii diferite la prezentarea concluziilor din raport. "Mă aşteptam la ceva mai mult având în vedere componenţa comisiei de analiză. Raportul nu este întreg, lipseşte componenta de management. Meritul principal al raportului este faptul că el există", a declarat Ciprian Ciucu, preşedintele Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC).

Ciprian Ciucu e de părere că, în cazul în care formaţiunile politice vor trece peste interesele de partid şi vor semna un pact naţional pentru educaţie, acesta ar fi un semnal real al schimbării. "În opinia mea, raportul ar fi trebuit să mizeze pe comunităţile de părinţi care îşi permit să plătească studiile copiilor în instituţii private pentru ca mai apoi aceste resurse să fie direcţionate către învăţământul de stat.

Ce soluţii propune raportul?

- 13 ani de învăţământ obligatoriu

- creşterea accentului pe educaţie timpurie

- curriculum flexibil şi centrat pe dezvoltarea personală şi economia cunoaşterii

- descentralizare şi poziţionarea şcolii în comunitate

- sistem de formare permanentă a adulţilor

- reforma politicilor de resurse umane

- finanţare în funcţie de performanţă

- constituirea unui centru naţional al calificărilor

- instituirea unui sistem de indicatori de referinţă pentru învăţământul superior

- înfiinţarea unui consiliu de politica ştiinţei