Incineratoarele din spitale trebuie închise până în 2008

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Românii sunt nevoiţi să suporte încă doi ani gazele emanate în urma arderii deşeurilor medicale în instalaţiile improvizate din spitale Organe umane. Bandaje şi feşe. Seringi şi

Românii sunt nevoiţi să suporte încă doi ani gazele emanate în urma arderii deşeurilor medicale în instalaţiile improvizate din spitale

Organe umane. Bandaje şi feşe. Seringi şi mănuşi chirurgicale folosite. Pe scurt, deşeuri medicale. De ani buni, peste 3.000 de tone sunt arse în crematoriile din spitale, emisiile nocive fiind împrăştiate în atmosferă.

În statele Uniunii Europene, incinerarea deşeurilor medicale este externalizată şi se desfăşoară în instalaţii speciale, amplasate în afara zonelor populate.

În România, arderea acestor resturi se face în simple încăperi cu patru pereţi, situate în incinta spitalelor. Potrivit lui Octavian Popescu, şeful Direcţiei de Control a Protecţiei Mediului, din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, "pentru arderea deşeurilor, majoritatea spitalelor şi-au amenajat o cameră cu un coş". Din când în când, deşeurile medicale, printre care şi cele periculoase (seringi, perfuzii sau pansamente), au ajuns "din greşeală", la gropile de gunoi.

110 astfel de "instalaţii" funcţionează încă

Cu toate că 256 asemenea instalaţii de ardere improvizate din spitale au fost închise, 110 funcţionează încă. Potrivit legislaţiei europene, acestea din urmă trebuie desfiinţate până în 2008. "Nu va mai exista nici urmă de incinerator în spitalele româneşti. Având în vedere condiţiile în care au fost arse respectivele deşeuri, multe dintre <> vor fi demolate, asta în caz că îi vine cuiva vreo idee să amenajeze în locul respectiv o magazie", a adăugat Octavian Popescu. Potrivit acestuia, unităţile sanitare care nu respectă calendarul de închidere a crematoriilor vor fi sancţionate de Garda de Mediu, cu amenzi cuprinse între 2.500 şi 3.500 RON. Alternative ecologice la aceste crematorii sunt însă puţine. Deocamdată în întreaga ţară există numai patru instalaţii dotate la standarde europene pentru incinerarea deşeurilor medicale. Acestea se găsesc în Timişoara, Suceava, Bucureşti şi Jilava (judeţul Ilfov).

Dioxinele ne îmbolnăvesc de cancer

Organizaţia Mondială a Sănătăţii admite că incinerarea deşeurilor medicale reprezintă o sursă de poluanţi toxici: monoxid de carbon, bioxid de sulf, oxizi de azot, dioxine, metale grele etc. Dioxinele sunt, de departe, cele mai periculoase substanţe rezultate în urma arderii deşeurilor. Având potenţial toxic şi cancerigen, ele pot povoca serioase probleme de sănătate: malformaţii cardiace, modificări cerebrale, dereglări hormonale, afectarea sistemului imunitar etc. Majoritatea dioxinelor rezultă în urma unor procese naturale (arderea deşeurilor sau a combustibililor, incendierea pădurilor, erupţiile vulcanilor). Ele se regăsesc însă şi în fumul de ţigară sau în dieta noastră -carnea, derivatele din lapte şi peştele sunt principalii "furnizori" de dioxine. Depistarea lor necesită anumite determinări care sunt la dispoziţia unui număr limitat de laboratoare. În întreaga lume există numai 100 de laboratoare axate pe depistarea dioxinelor în mostrele prelevate din mediul înconjurător (cenuşă, pământ, apă), în timp ce numai 20 sunt în măsură să determine dioxinele din materialele biologice (sângele uman sau laptele de mamă). Costul unei astfel de investigaţii este ridicat: în SUA, de exemplu, preţul analizei unei singure mostre este cuprins între 1.200 şi 10.000 de dolari.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite