Haosul din agricultura - intretinut de afaceristi care aduc din strainatate produse subventionate

Taranii care supravietuiesc pana in 2007 vor beneficia de subventionarea UE a 50 la suta din pretul de productie al graului

Pretul accesibil si calitatea sunt primele conditii pe care trebuie sa le indeplineasca produsele agricole in vederea integrarii europene. Presedintele Agrostar, Stefan Nicolae, spune ca aceste cerinte trebuie indeplinite pana in 2007. Acum patru ani, Agrostar a inaintat Ministerului Agriculturii o serie de propuneri de imbunatatire a productiei agricole, care insa nu au fost luate in seama nici pana astazi. Pentru ca graul romanesc sa se vanda bine pe piata europeana dupa integrare, taranul trebuie sa semene samanta de calitate, subventionata. In plus, pana la data integrarii, graul trebuie sa indeplineasca standardele europene de panificatie, ceea ce necesita bani pentru ca fertilizarea, irigarea si restul lucrarilor sa fie facute la timp. Conform sindicalistilor de la Agrostar, aceste masuri trebuie aplicate urgent, cu atat mai mult cu cat, dupa integrare, statul roman nu va mai acorda nici un leu ca subventie. In schimb, subventia de la UE va acoperi maximum 50 la suta din pretul productiei la hectar. Deocamdata, producatorii de grau sunt revoltati ca statul si-ar putea retrage ajutorul financiar promis, pentru zonele cele mai favorabile culturii graului, precum si pentru cele mai defavorizate. "Micul producator trebuie sa inteleaga ca lucrand singur pe peticul lui de pamant nu are nici o sansa sa supravietuiasca concurentei, dupa integrare. Este vital ca ministerul sa acorde inlesniri financiare pentru a incuraja comasarea cat mai rapida a terenurilor agricole - de pilda, sub forma de ferme de minimum 50 de hectare", a precizat Stefan Nicolae. In prezent, la noi exista circa 150 de exploatatii mari si toate produc grau de calitate, care poate concura cu succes pe piata europeana. In privinta pretului, sindicalistii au propus ca statul sa intervina pe piata si sa-l regleze, atat in cazul surplusului de productie, cat si in caz contrar. Modelul seamana oarecum cu interventia Bancii Nationale pe piata valutara. La propunerea Consiliilor pe produs - formate din fermieri, procesatori si distribuitori -, statul ar trebui sa fixeze la inceput de an trei preturi, pentru a regla piata. Primul este pretul indicativ (unul aproximat celui la care ulterior se va vinde produsul), al doilea este pretul initial (pretul minim la care trebuie vandute produsele) si ultimul - de interventie. Acesta se aplica atunci cand produsele nu se vand fie din cauza pretului foarte mare, fie din cauza supraproductiei, cand preturile scad. In astfel de situatii, statul ar trebui sa cumpere o anumita cantitate de produse de pe piata si sa le stocheze un timp, pana cand preturile "isi revin". Deocamdata, Consiliile nu functioneaza, ele exista de doi ani numai pe hartie. Nu functioneaza nici bursele de marfuri, promise in 2001 cu mare pompa de fostul ministru al Agriculturii. Bursele ar fi putut rezolva problema cererii si a ofertei. Potrivit liderului Agrostar, aceste propuneri nu se aplica din mai multe motive. Unul este lipsa banilor, iar altul, existenta unor grupuri de interese printre procesatori si importatori. "Exista afaceristi, politicieni si asociatii patronale foarte puternice care aduc din strainatate produse puternic subventionate, pe care le vand mai ieftin decat cele produse in tara, in dauna producatorului autohton", a adaugat Stefan Nicolae.